Ce ziceti sa dicutam un pic despre ...lectura ... carte

Stiti.. acele obiecte cu multe pagini, fara fire, monitor si mouse, de multe ori prafuite, cu pagini ingalbenite si mirosind a "vechi" sau cu pagini lucioase si miros vag de cerneala de tipar.
Mai sunt oameni care citesc regulat? Care nu pornesc calculatorul inainte de a se spala pe fata dimineata? . Care prefera o revista sau o carte buna in locul telecomenzii?

Si pentru ca suntem unde suntem (matrimoniale)...hai sa pornesc cu ..."dragoste" (surprinzator... ?!? ).
Dragostea a fost intotdeauna si este subiect al scrierilor. Fie ca vorbim de povesti siropoase care strang suspine si lacrimi in coltul ochilor in timp ce astepti la coafor, fie ca suntem impresionati de frumusetea unor momente emotionante regasite in povesti obisnuite, fie ce vorbim de romane atent construite in jurul acestui "imens subiect".

Mi-a placut mult "Lolita" lui Nabukov. Dar si "Afinitatile elective" ale lui Goethe. "Lorelei" - Ionel Todoreanu; "Maitrey" - Eliade; "Marele singuratic" - Preda; "Dragoste in vremea holerei" - Marquez; "Memoriile unei gheise" - Arthur Golden; "Frumosii nebuni ai marilor orase" - Fanus Neagu.

Bine.. sunt multe, am enumerat cateva care-mi vin acum in minte. Sunt si multe "genuri" si gusturi la fel Sandra Brown si Paulo Coelho vor fi intotdeauna preferati in fata lui Marquez sau Hermann Hesse. "Invitatie la vals" a lui Drumes vs "Enigma Otiliei" a lui Calinescu? Nu... nu le comparam... fiecare carte are "publicul" ei. (La fel si blogurile de aici... unele sunt scrise cu talent si din suflet, altele doar din suflet, altele sunt doar "miorlaieli" si copy-paste ... asta e).

Asadar... ce v-a placut si ce recomandati si altora? (As prefera sa ne limitam astazi la tematica asta... si sa facem alte discutii in viitor pe alte teme sau genuri).

PS: copy/paste
"Fiecare om îşi are sufletul lui, pe care nu poate să-l amestece cu altul. Doi oameni se pot îndrepta unul către celălalt, pot vorbi unul cu altul şi pot fi foarte apropiaţi. Dar sufletele lor sunt ca nişte flori, fiecare a prins rădăcini în locul lui şi nici unul nu poate veni la celălalt, altminteri ar trebui să-şi părăsească rădăcina şi asta nu poate s-o facă." - Hermann Hesse

Moderatori angel_angel39 Galateea admin