Puterea sacrificiului
Să îți dai viața pentru cineva, pentru patrie, pentru o cauză este un curaj înnăscut sau dobândit? Nu te naști patriot, te naști într-o familie de patrioți, dar trebuie să fii aidoma? Sau dragostea de locul în care te-ai născut sădește în tine curajul sacrificiului deplin? Dacă ești sclav, lupta până la sacrificiu pentru libertate este justificată. Pentru că, oricum, a nu fi liber înseamnă că ești mort dar respiri. Dar să te jertfești pentru un om, care nu îți este copil, este un gest corect față de sine? Să te distrugi pentru a asigura binele cuiva drag, este nebunie sau prostie?? O să spuneți că depinde mult despre cine este vorba, dar asta chiar nu are importanță, părinte, frate sau soră, persoană iubită, prieten de-o viață. Un om care contează, atât.
Iisus s-a dăruit morții pentru binele omenirii, dar El știa cine este și unde va ajunge. Pilda lui Iisus joacă un rol în puterea sacrificiului omului de rând? În visul lui de a atinge Raiul? Nu am somn și caut răspunsuri. |
















Comentarii
Elia
M-ai pus putin pe ganduri.. sunt mai multe fatete ale jertfei!
Cand iubesti, nu pare o jertfa, este un lucru firesc, e ceea ce trebuie sa faci, ai nevoie sa faci ca sa fii bine cu tine insuti, ca om.
Si aici este vorba nu doar despre persoane ci și despre orice are pt tine o valoare incomensurabila;
Se poate sa ai avea o stima de sine scazuta sau un atasament anormal - datorat ranilor/traumelor din copilarie, cel mai adesea- si atunci acea jertfa, poate non-necesara, sa fie prostie/ nebunie.. sa te distruga.
Sensul cuvantului ne duce cu gandul la ceva mare, greu de infaptuit, cu rezultat imediat, vizibil. Dar facem mici jertfe zilnic.
Se spune ca avem in noi, natural, puterea jertfei! Si este perfect logic! Daca Iisus, Mantuitorul, a facut-o din iubire pt om- care este cununa creatiei, facut dupa chipul si asemanarea Creatorului- atunci si noi iubim si ne jertfim pt ce este valoros pt noi.
Intrebarea care apare firesc este: oare valorile noastre se ridica la nivelul firesc creatiei?
Oare jertfa noastra, conteaza pt " locul din rai"? ..sau e nebunie, prostie..!
Ti-ai mai clarificat putin ideile, Lenca?
Ai mai primit raspunsuri?
,, Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găseşte şi celui ce bate, i se deschide”
Lanca
Ce frumos era pe vremuri!
zora
Lanca
Lanca
Poate că a găsit ceea ce căuta, ar fi minunat!
Geagi
https://youtu.be/11dYapo8Ixk
Lanca
gicageo
zora
Lanca,primul gand referitor la ce spui tu este despre scopu,destin...Adica parintii se sacrifica pt copii,cei care se duc la razboi,pt ce se lupta acolo,doar ca sacrificiul ala este impus de altii...Pt libertate...ma gandesc...oare cum s-ar lupta si sacrifica cei din Coreea de Nord?Dar noi,care avem o varsta simteam colivia sistemului,ba nu inchisoare cand nu puteam sa vorbim sau misca dintr-o tara in alta...Si se ridica unii mai curajosi care sa lupte si sa se sacrifice...pt orice...un scop...uneori nobil alteori de nevoie...
Daca ai sens si scop poti sa te sacrifici...oare facand asta poti fi fericit?
blackrosse
... ca om nu ai dreptul sa te compari cu isus sau cu Dumneu.
Syii vb .. pe cine nu lasi sa moară nu te lasă să trăiesti.
Faza cu patriotismul e o formă indoctrinată in inte de din vechime.
Dar stim cu totii ca noi ca oameni nu valoră nimic penyru cei din guverne. Suntem vazauti ca niste supusi cu obligatii si nimic ma mult.. dar ca sa te sacrifici pe un frot sub titul de payriot cu arma in mână prin frig ploaie si vânt , in timp ce cei care te trimit la moarte sedistrează si fac bani pe lupta ta iar pe tine te asupresc impreună cu tot ce ai familie etc.
Ma intreb ce farmec mai are patriotismul si sacrificiu de a luota.