Epilog ,

După două zile ne-am întîlnit iar în parc . Era senină , plină de viață și pusă pe șotii .
Ai mai mai visat ceva ? Am întrebat eu . Ceva noutăți ?
Ea , spuse scurt cu vocea ei extrem de feminină … Nimic . Nu am mai visat nimic .
Dar de fapt nici nu era nevoie . Am înțeles tot ceea ce mi s-a arătat în vis .
Se apropie de mine și puse mîna pe brațul meu . Zise … Hai cu mine , să-ți spun .
Unde ? Am întrebat curios .
La o cafea , uite aici la “ Fast Cafe “ , lingă park e o dugheană mică , au o columbiană de calitate .
Vii ?
Sigur că vin , am spus eu .
Am mers împreună la Cofe Shop , eram la masă avînd fiecare dintre noi cafeaua sa în față .
Ne uitam amîndoi pe geam la fulgii mari albi de nea ce cădeau imaculați parcă , din cer .
Geagi , am spus eu întinzînd mîna . Nice to meet you .
Jane , spuse ea oferind mîna ei repede , me too , adaugă zîmbind cu dezinvoltură și mă strânse
ușor , așa ca o adiere . Se uita la mine , mă studia atentă … cred .
Știi , începu ea , m-am gîndit mult la vis l E ceva venit parcă dintr-o altă lume . Nu pot să explic .
Parcă o forță nevăzută mi-a transmis tot acel tablou de suflet al unei alte ființe umane , care era
cumva străjuit de niște entități luminoase imperceptibile .
Ce crezi că înseamnă aia ? Am întrebat eu curios . O fi de sus , am spus eu arătând cu degetul
spre cer , privind drept în ochii ei senini , frumoși și migdalați .
Da , sunt sigură , spuse ea . E ceva , e ceva ce nu pot să explic .
E ceva , am continuat eu , peste puterea omenească de a controla sau de a înțelege .
E dragostea aia dumnezeiască ce se revarsă uneori asupra noastră , așa din senin , chiar dacă
noi nu putem să o înțelegem sau să o percepem .
Crezi că e dragoste ? Am întrebat repede , urmărind fața ei serioasă , gînditoare . Brațul ei se
mișcă scurt spre mine și îmi prinse palma cu mîna ei . O mînă caldă , cu o piele catifelată , fină ,
însoțită de o voce delicată , ce îmi șopti ușor abia audibil .
Geagi , iubirea e iubire , nu se compară cu nimic altceva .
Noi nu avem înlesnită această percepție a purități . E ceva deosebit , e ceva divin . Înțelegi ?
M-am uitat cu atenție la ochii aceia , ce mă pironeau cu stăruință și bunătate .
Erau sinceri , erau de o frumusețe copleșitoare , senini , plini de azurul sincerității depline .
M-au uimit . Era ceva ca un magic nedeslușit în adâncul lor . Nu mă mai puteam parcă dezlipi de
ei , de privirea aceea pură și curată ce inspira încredere deplină .
I-am luat ușor mîna și am zis cu voce scăzută … te cred Jane , te cred . Și eu inteleg lucrurile
astea ce vin cumva dintr-o altă dimensiune existențială . Părerea mea e că
acolo sus este cu adevărat , un ceva ce ne depășește , este un ceva super de evoluat .
Știu asta . Nu toți avem percepția unui univers condus de ființe supreme .
După o clipă de gîndire , în care parcă în sfârșit se decise , se hotărî . Așa-i zise ea .
Știi , tot timpul m-am gîndit la asta dar nu puteam de loc să-mi explic , dar acum după ce mi-ai
spus aceste lucruri , parcă totul chiar face sens . Hmm , știi , ești fenomenal .
Nu , nu-s fenomenal , poate doar un simplu muritor de rînd .
Eram uimit de felul ei de a înțelege lucrurile astea sensibile , delicate , pline de mister .
Auzi Jane , am spus eu după o scurtă clipă de meditație , privind în adâncul ochilor ei .
Ce zici , de un whisky ? Aici parcă nu avem prea multă inspirație . Hai să descîlcim enigma asta
un pic mai mult . Vrei ? Dragostea e uneori ca o taină . Nu crezi ?
Aici ? Întrebă ea uimită .
Ei , cum aici ? Pentru o lady așa ca tine , știu un loc intim plin de o frumusețe fără seamăn , o
să-ți placă . Au fîntînă arteziană înăuntru , trei acvarii cu pești exotici și o muzică selectă , că e
un grup nou care cîntă acolo seara . Cred că ți-ar place . Vii ?
Sigur că vin , a spus ea repede . Mă pironi cu privirea . Răule , spuse ea așa , ca o dezmierdare
susurată din vîrful buzelor fine și rozalii ce se armonizau cu un rîs de ștrengăriță zglobie , zicînd ,
aveam eu mereu senzația că dragostea are tentacule lungi uneori .
Se simțea în ea finețea aia superbă , de pure lady creînd mereu un time suspans , de calitate .
Reao , am răspuns la rîndul meu , zîmbind cu subînțeles . Chiar are . Nu ți se pare ?
Știam eu că avem de disecat nemurirea , așa în doi , discutînd lucruri de mare sensibilitate umană .
Ușor , ne-am pierdut în parcarea unde mașinile noastre așteptau parcă direcții GPS specifice , iar
noi , îndreptîndu-ne spre restaurantul de seară , jubilam iară fiecare în sinea sa , la noua idilă ce
părea să se înfiripe mai ceva chiar decît un vis mic tainic de noapte .
Era și timpul … ! Telefonul meu suna și vibra difuz în buzunar . Am răspuns .
Hello Santa ! You know What ? … We love you !

https://youtu.be/JsC8jwF8sLo.

Moderatori angel_angel39 Galateea admin