Draga cititorule...

Nu, nu despre piesa lui Alfred de Musset este vorba desi titlul este acelasi. Dar daca ma gandesc mai bine, ce mai poate fi nou? Un subiect atat de discutat, analizat in poezii, proza. Si apoi cantat, cate cantece nu s-au compus. De la inceputurile lumii pana azi.
Iluzii spulberate?
De cate ori! Uneori doare, al naibii de tare!
Sa-mi dati voie sa scriu asa, acest cuvant subliniaza fara niciun pic de vulgaritate tensiunea, gravitatea sentimentului...
Te frangi si parca nu mai ai aer. Totul devine dintr-o data mult prea greu si prea mare, ametesti, te strangi in tine si te tarasti. Uneori pe perioada nelimitata.
Si apoi, singuratatea.
Pentru ca stii foarte bine ca nu se poate, ca nu se mai poate. Altfel!
Nimic nou, o sa spuneti. E nou pentru ca mi se intampla mie. Tie. Si de fiecare data, e altfel. Si parca, tot asa.
Pana acum, proza.
Dar daca...?
Inca o poezie?
Uf... Si scrisa de o femeie... Oh!
Stiu.
Indulge Me!(Ingaduiti-mi!) Hehehe...
Tot proza o sa fie!
Un exercitiu de imaginatie, nimic mai mult...
Incepe cam asa...

El... Inalt.
Ea, mica.
Cu un cap si jumate, cand se uita in sus. Ii venea sa se a lipeasca de el, cu totul. Vreo 3 zile daca s-ar fi putut, sa trebuiasca sa o dea cineva jos, cu spaclul...ca mesterul care trebuie sa curete inainte sa porneasca o noua lucrare.
Parul? O claie ciufulita... Ochii? Nici acum, dupa atata vreme nu putea sa ii defineasca. O privire aiurea... "Se intampla ceva? Tu stii..." Cam asa...
Un amestec de verde indiferent, rece, deschis...pe alocuri combinat cu portocaliul soarelui-apune. Si umbra... Multa, arsa.
Bratele lui? O cuprindeau, toata. Palmele? Superbe... Cat sa ii tina palmele amandoua-ntr-una.
Frumos? Nu mai stia. Asa l-a perceput. Fata nu o mai tine bine minte. E foarte mult de atunci si nu mai are nicio poza. Dar absolut niciuna. Demult.
Un baiat ca oricare altul. Dar atat de diferit. Si curios, ca toti baietii.
Ea era mai mare decat el, in ani. Si ce e ciudat, ca se simtea ca si cum era invers. S-au cunoscut total din intamplare. El venea de departe. Si oricum, nu ar fi stat.
Cum scriam mai sus. Curiozitate si atat. Insistenta! Fara mila!
Un simplu exercitiu de imaginatie!

Vedeti? Nimic nou. Inca o poveste si din pacate, neterminata, ca multe altele.
Cu siguranta ca nu au ramas impreuna. Si motivele pot fi multiple...
1) Ea indragostita, el nu...
2) El, oportunist... Ea, nu.
3) Distanta?
4) Varsta?
Si 5, 6, 7....
Si asa mai departe........
Nu voi scrie despre gelozie, relatia nu s-a consumat ca si una adevarata. Dar se putea si cu siguranta, nu ar fi iesit bine.
Povestea se repeta mereu, ti se poate intampla si tie, oricat de calculat ai fi.
La orice varsta.
Si se amplifica, in timp, odata cu trecerea anilor.

Cu dragostea nu-i de glumit... Oare?

Pentru toti cei care au iubit, iubesc si vor iubi, cu ochii larg... Inchisi!

https://youtu.be/zSkK65hQIp8?list=RDzSkK … ;t=60

Moderatori angel_angel39 Galateea admin