 |
Feminitatea s-a nascut primavara!
LA MULŢI ANI, FEMEIE!
Fiecare în parte suntem FEMEIA. Toate, suntem feminitatea. Vă daţi seama că IUBIREA, GRAŢIA, DESCHIDEREA, MĂSURA ÎN TOATE, NECĂDEREA, VEGHEREA le-am făcut definiţii cu părţi din noi înşine?...Suntem speciale!... Da, TU, EU, NOI, făuritoare de lume, creatoare de continuitate, mai tari decât toate tăriile, mai iubire decat toate iubirile, existăm pentru existenţă! BRAVO NOUĂ! Şi, da, dragilor... dacă voi n-aţi exista fără noi, apăi, nici noi n-am inflori fără voi! ..................... apreciere... https://youtube.com/watch?v=ZYRfUoR9Q4Y cerere... https://youtube.com/watch?v=u0jxqSY61us oferta... https://youtube.com/watch?v=Us2D9yWGfsY putere... https://youtube.com/watch?v=5boRQcTvnwU revolta https://youtube.com/watch?v=HPkTGm4RtVM |
Matrimoniale Romania
Autentificare
Cautare rapida
Ultimii online
Categorii
Comentarii
angel_angel39
Ultima ninsoare-a prins să cearnă...
Fulgul mare-a sărutat tăpșanul.
Mamă, când nici nu-mplinisem anul,
Tu mi-ai arătat întâia iarnă.
Mi-ai purtat mânuța peste nea,
Ca să simt că-i rece, moale, bună
Și-ai privit cu mine împreună
Țurțurul ca un tăiș de stea.
Toate anotimpurile-apoi,
Rând pe rând, le-ai colindat cu mine,
Ca să-nvăț mai iute și mai bine
Mândrele priveliști de la noi,
Și-n căsuța minții să încapă
Bogăția-atâtor înțelesuri
Câte spice se îndoaie-n șesuri,
Câte ceruri se răsfrâng în apă.
Tu, întâia mea învățătoare,
Cu povețe drepte calea-mi semeni
Și mă-ndemni spre dragostea de oameni
Ca spre cel mai scump dintre izvoare.
Știu că mă ferești de orice rău,
Și-ți mângâi cu palma mea cea mică
Bluza mirosind a levănțică,
Mamă, când mă strângi la pieptul tău.
Ultima ninsoare-ncarcă merii
Dar, curând, ce plini vor fi de floare!
Martie, mămico! Sărbătoare!
Sărbătoarea ta și-a primăverii...
angel_angel39
Bookmark and Share
Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei lânga femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste “ele” ce slujesc pe “ei”.
Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbându-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâtia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.
Ei fac ce fac si tot ce fac se vede
Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbatrânesc si nu mai pot.
Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat si uneori copii.
Suntem veriga firului de ata
În fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile în viata
Dar e si imposibil fara noi…
La multi ani!
Papadie62