Sărbătorile lupilor

Maura Anghel

Se spune ca lunea, prima zi a săptămânii, este patronată de Sfinţii Petru şi Pavel. Ziua poartă numele unui personaj mitologic, Sfânta Luni, care era invocată ori de câte ori vreun animal cădea bolnav. Se crede că Sfânta este aducătoare de noroc începerii îndeletnicirilor casnice şi practicilor de medicină po****ră. În schimb, nu e bine să faci negoţ lunea şi nu e bine să împrumuţi bani.

Dacă lunea e zi de noroc, toată săptămâna va fi cu spor, zic oamenii din popor. Şi chiar ar avea nevoie de noroc în această săptămână, când încep şi Filipii de Iarnă (25 ianuarie), o sărbătoare foarte importantă în lumea satului şi care se va sfârşi pe 2 februarie. În calendarul po****r, indică sfârşitul unei lungi perioade de împerechere a lupilor, începută la Filipii de Toamnă.

De fapt, în această perioadă sunt prăznuiţi o serie de sfinţi despre care se crede că-i pot ajuta pe gospodari să-şi ferească animalele din bătătură de colţii fiarelor. Sfântul Agapia (24 ianuarie) este cinstit de femeile satului care se tem că altfel le vor căpia oile. În această zi nu lucrează şi mai ales nu pun mâna pe vârtelniţă, existând credinţa că altfel oile li se vor învârti ca vârtelniţa, iar copiii vor face „bube rele”.

Filipii de Iarnă încep odată cu ziua Sfântului Grigore Teologul (25 ianuarie), cel despre care se crede că apără împotriva ologelii, arsurilor ori înecului. Sfântul îi ajută pe cei bolnavi, îi sprijină pe cei neputincioşi şi pe năpăstuiţi şi le ocroteşte pe văduve. În lumea satului, sărbătoarea este respectată şi de cei care se îndeletnicesc cu prelucrarea lemnului, crezând că astfel vor avea mai mult de lucru. Se mai spune că dacă vreun gospodar nu respectă sărbătoarea va avea pagubă în recolte, pe care i le vor mânca păsările cerului.

Sfântul Grigore Teologul este şi apărător al vitelor, pe care le păzeşte de lup, căruia în calendarul po****r îi sunt dedicate multe sărbători încă de pe vremea dacilor. Filipii sunt păstori ai lupilor, ca şi Sfântul Petru cel Şchiop. În conştiinţa po****ră sărbătoarea este adânc înrădăcinată, fiindu-i alocată o perioadă destul de mare în timpul iernii (25 ianuarie–2 februarie, în unele părţi ale ţării 29 ianuarie–2 februarie), dar şi în timpul verii (Filipii de Vară). Se spune că în prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca să se lege şi gura lupilor. La hornul casei se atârnă o secure sau o unealtă de-a casei, existând credinţa că astfel vor fi uitate vitele şi oile de către dihănii. Gospodarul care nu va prăznui Filipii va rămâne fără păsările din curte, pe care i le vor mânca hultanii. Bătrânii spun că în aceste zile nu-i bine să dai nimic din casă că altfel vei da tot anul

http://catchy.ro/sarbatorile-lupilor/342 … 34294

Lupul, animal-devorator al Soarelui si al Lunii, datorita faptului ca vede noaptea, este adesea asociat cu simbolurile luminii. In mediul pastoral, lupul nu este vazut doar ca distrugator al turmei, ci si ca singurul animal ce poate vedea dracii, alunga bolile copiilor mici si calauzeste sufletul mortului. Se mai spune ca lupii au fost cainii lui Sanpetru pe cand acesta era cioban si ca obisnuia sa plece cu ei in cautarea cailor furati si a dracilor.

În trecut, pe teritoriul României, existau 35 de sărbători (18 cu data fixă) dedicate lupului (I. A. Candrea afirma în cartea Iarba fiarelor).
e credea că în această perioadă lupoaicele calcă hotarul satelor și vin pe lângă case, scotocesc în gunoaie pentru a găsi tăciuni aprinși pe care îi mănâncă pentru a deveni mai fertile. Pentru a împiedica - sau limita - înmulțirea lupilor, femeile îndeplineau fel și fel de ritualuri: fierul de care se atârna ceaunul deasupra focului, foarfecele, cleștele, în aceste zile trebuiau legate cu sfoară (legau, simbolic, boturile lupilor); toate crăpăturile vetrei focului și ale ușii sobei erau chituite cu lut (lipeau, simbolic, ochii lupilor); femeilor le era interzis pieptănatul, să nu se îndesească pădurile și astfel lupii să se înmulțească; era interzisă prelucrarea lânii și a blănurilor, ca să nu atragă lupii; se încleștau dinții de la pieptenii daracului (încleștau, simbolic, colții lupilor); nu se pronunța cuvântul lup (se înlocuia cu Gădineț); femeile, tot în aceste zile, trebuiau să spele cămășile (A. Gorovei, în Credinți și superstiții).
Există: Filipii de Toamnă (mijlocul lui noiembrie: 13 noiembrie Ziua lupului; 12-16 noiembrie Gădineții); Filipul cel Mare (21 noiembrie) sau Filipul cel Șchiop.
Cel mai puternic și mai de temut este considerat Filipul cel Șchiop (antagonistul lui Sântoader cel Șchiop, divinitate cabalină și conducătorul cetei Sântoaderilor pe timpul verii). Toţi Filipii te mai pot ierta, dar Filipul Şchiop niciodată. Filipii o ţin şi femeile, şi bărbaţii, iar mocanii o ţin atâtea zile câţi cai au. De obicei se ţine trei zile, 12, 13 şi 14 noiembrie. Ca să mai scape de ele, le mai dau şi copiilor la căsătorie câte o zi de ţinut. Fiecare noră e datoare să ţină atâtea zile câte a ţinut soacra. (traditiile difera de la regiune la regiune).
Filipii de Iarnă (sfârșitul lunii ianuarie).

http://diana-kundalini.blogspot.ro/2013/ … .html

Moderatori angel_angel39 Galateea admin