....am parcat masina undeva inainte de Budapesta,gasindu-ne cu chiu cu vai un loc...am inchis-o si am plecat....de cum ne apropiam de intersectie, lumea devenea din ce in ce mai multa....la inceput n-am realizat...pe urma,incet-incet,puhoiul de lume ne inghitea si ne lasam dusi de el fara sa ne intrebam pe unde s-o luam....de cum ne apropiam simteam ceva in aer,nu stiam ce sau n-am constientizat atunci...tarziu am realizat ce era:la locul tragediei se simtea miros de...moarte....multa lume....3-4000....batrani,tineri ,copii,adolescenti,familii....si tacere....o tacere grea...sfasietoare....pa langa mine a trecut un tanar cam la 20 si ceva de ani,bandajat si sustinut de altii....avea fata inecata in lacrimi si mergea greu,mai mult ajutat....era una dintre victime in viata...am scos din buzunar candela si am aprins-o....si m-am apropiat s-o depun....un covor imens de candele si flori.....un covor de luminite...impresionant!.....am pus candela mea la marginea covorului si am zis un "Tatal Nostru"....si dau sa ma retrag....in fata mea o femeie in varsta:"Baiatul meu a fost atunci in club....dar a scapat cu zile...am fost norocoasa....nu stiu ce ma faceam daca-l pierdeam"....m-am indepartat....am iesit din multime spre margine...aerul era insa tot greu...dar nu de respirat....ci...apasator cumva....in marginea multimii triste...pe borduri tineri...de 18-20 de ani trageau cu nesat din tigara si plangeau...una dintre ele imi spune,dupa ce ma uit intrebator la ea: "mi-am pierdut prietena cea mai buna....a ars de vie" si iar o da in plans....am cautat sa plec mai repede....ca un las ce sunt....Dumnezeu sa-i odihneasca! si Dumnezeu sa-i ajute pe cei de pe patul de spital....
Maine,Teo va avea expozitie...voi fi acolo...sa vad lumea prin ochii ei si sa ma rog pt ea...sa iasa invingatoare din lupta cu moartea!

Moderatori angel_angel39 Galateea admin