Mineralogia a fost unul dintre obiectele de studiu preferate in anul III, de aici ideea de folosi un nume din acest domeniu.

Corindonul (l. germ. Korund) este un oxid de aluminiu, mineral destul de raspandit in natura si care are doua varietati principale: safirul (sau padparadscha) si rubinul, functie de impuritatile existente in cristal. Culorile corindonului sunt diferite: de la incolor, brun, sur, roz, rosu, galben, verde, violet, pana la diverse nuante de albastru.

Culoarea rosie a rubinului se datoreaza ionilor de crom, iar cea albastra a safirelor este data de continutul in ioni de fier, crom, titan sau vanadiu. Numai varietatile rosii se numesc rubine. Rubinul are duritatea 9 (din 10) pe scara duritatii mineralelor a lui Mohs, dupa diamant (10) si Moissant (9,25 – 9,50).

încă de la începutul secolului 19 au început să fie produse, prin diferite tehnici, Rubine sintetice care au aceeași duritate ca cele naturale dar, spre deosebire acestea, nu au impurități vizibile cu ochiul liber. Sunt utilizate atât ca podoabă, cât și în industrie, ca mediu activ în laserii cu rubin. De remarcat este faptul că aceste minerale artificiale nu sunt atacate de acizi sau baze (excepție fac numai la temperaturile înalte din cuptoarele de topire), punctul de topire fiind 2.050 °C.

Rubinul poate fi folosit în contact cu corpul uman însă NU este indicat să fie folosit pentru prepararea de elixir de băut. Conține aluminiu și din această cauză este toxic!!!

Sursa: Amintiri din tinerete si Internet

Moderatori angel_angel39 Galateea admin