A fost odată, ca și cum ar fi fost, un om, adică eu, care fără să se gândească prea mult și-a pus în aplicare un gand.

Dacă stau și mă gândesc
Și privesc atent la mine ,
Mi-a luat cincizeci de ani
Să arăt atât de bine
Acu...nu c aș fi grozavă,
Că m-am mai 'boțit ' și eu ,
Da nu-s nici ca o epavă
Eu nu văd ?! Ce dumnezeu...
Iar în caz că doamna moarte
Nu m-o fluiera în grabă ,
Bag de seamă și presimt ,
C-am să fiu o super babă !
Asta este treaba deci ,
Făr a născoci vreo festă ;
C-am pășit în cei cinzeci ,
Și superbă ...și modestă ...
-Licuta Pantia-