saten, ochi caprui si mai multe cand vorbim

Am iertat greşeli aproape de neiertat, am încercat să înlocuiesc persoane de neînlocuit şi să uit persoane de neuitat. Am acţionat din impuls, am fost dezamăgit de oameni pe care-i credeam incapabili de a face anumite lucruri,dar şi eu am dezamăgit oameni. Am ţinut pe cineva în braţe pentru a-l proteja. Am râs când nu trebuia. Mi-am făcut prieteni pentru totdeauna.
Am iubit şi am fost iubit, dar am fost şi respins;am fost iubit şi n-am ştiut să iubesc. Am ţipat şi am sărit în sus de bucurie, am trăit pentru dragoste şi am făcut promisiuni pentru totdeauna, dar inima mi s-a frânt de atâtea ori! Am plâns ascultând muzică sau privind fotografii.
Am telefonat doar pentru a auzi o voce, m-am îndrăgostit doar de un surâs. Aproape am crezut că voi muri de-atâta nostalgie şi...Mi-a fost teamă că voi pierde pe cineva foarte special (pe care,în cele din urmă l-am pierdut) ! Dar am supravieţuit!
Ceea ce trebuie într-adevăr să faci este să lupţi cu toată convingerea, să îmbrăţişezi viaţa şi să o trăieşti cu pasiune, să pierzi cu demnitate şi să învingi îndrăznind pentru că lumea aparţine celui ce îndrăzneşte!