Sunt un bărbat de 40 de ani, ancorat în realitate, cu rădăcini adânci în București. Am trecut prin multe – inclusiv prin lecții grele de viață – dar ele nu m-au făcut rece sau cinic, ci clar. Clar în ceea ce sunt, în ceea ce am de oferit și în ceea ce nu mai accept.

Am o viață stabilă, și caut o relație matură, nu un rol de jucat. Nu caut perfecțiune, dar vreau autenticitate, loialitate și liniște în doi. Prefer adevărul din prima clipă, chiar dacă nu e convenabil.

Ce îmi place:
• Sunt pasionat de mașini – e bucuria și echilibrul meu de ani de zile.
• Îmi place verdele, lucrul cu mâinile, curtea, spațiul viu – îmi dă liniște.
• Iubesc animalele (am grijă de pisici , dar in curte), dar nu îmi doresc animale în casă.
• Apăs pedala când e cazul, dar viața o vreau trăită profund, fără scenarii sau graba superficialului.

Ce NU caut – și spun direct:
• Nu îmi doresc o femeie care are copii din alte relații – e o limită clară și sinceră.
• Nu mă interesează femei care joacă roluri, manipulează sau fug de responsabilitate emoțională.
• Nu vreau relații la distanță fără perspectivă clară. Eu nu pot pleca din București.
• Nu caut relații din interes, de imagine sau de umplere a golurilor.

Ce caut cu adevărat:
• O femeie fără copii, între 26 și 41 de ani, sinceră, caldă, stabilă emoțional.
• Diferența de vârstă nu e o problemă pentru mine atâta timp cât există maturitate reală, respect și intenție clară.
• Preferabil din București, sau deschisă să se mute aici dacă există compatibilitate.
• O femeie care nu trăiește din trecut și nu caută confirmare prin jocuri sau frici.

Îmi doresc o relație cu rădăcină, nu o iluzie cu termen de expirare. Nu vreau un început frumos și un sfârșit toxic. Vreau o femeie lângă care pot respira, construi, fi eu – și să simt că și ea poate fi ea însăși, fără măști, fără presiune.

Dacă ai trecut prin propriile tale lupte și le-ai integrat, dacă știi cine ești și ce vrei – atunci poate nu ne-am găsit întâmplător aici.

" A avea curajul de a nu fi ca ceilalti"
Da, recunosc: sunt diferită...
că nu pot să fiu ipocrită,
că nu accept să fiu mințită
și că nu mă las folosită.
că nu cer nimic, nimănui,
că nu-mi dau sufletul oricui,
că sunt stăpână pe ce spun
și că aleg doar ce e bun.
că nu răspund la provocări,
că nu trăiesc din răzbunări,
că nu urăsc ce am iubit,
că recunosc dac-am greșit.
că pun iubirea mai presus,
că nu privesc lumea de sus,
că nu judec ce nu cunosc,
și că nu pot ca să urăsc.
că nu iubesc condiționat,
că nu mă-ntorc dac-am plecat,
că iert și uit neîncetat,
dar n-am să țin capul plecat.
că fac doar bine pe ascuns,
că tac când n-am nimic de spus,
că nu arăt decât ce vreau,
că nu cer ce nu pot să dau.
că nu stau doar cu mâna-ntinsă,
că nu mă las nicicând învinsă,
că lupt prea mult pentru dreptate,
dar ştiu să pierd cu demnitate.
că nu ascult deloc păreri,
că fac ce vreau, făr-aprobări
că pot fi bună, dar şi rea
că sunt şi-a lumii, şi a mea.
că nu-mi pasă că-s judecată,
că la bine n-aștept răsplată,
că la rău nu răspund cu rău
și mă tem doar de Dumnezeu.
Da, recunosc. Sunt diferită.
Iubesc și când nu sunt iubită,
Iar lumea-mi pare-un tribunal
Ce judecă iraţional…
_______________________
Irina Binder