Când Dumnezeu a împrăștiat păcatele printre oameni, pe Scorpion l-a chemat ultimul. A venit tăcut, cu ochii plini de noapte și a spus ă-mi ce nu poate duce nimeni. Ce e prea greu pentru sfinți și prea adânc pentru păcătoși!! Și atunci Dumnezeu i-a oferit darul morții și al renașterii, dar nu ca pedeapsă, ci ca putere. Scorpionul a devenit păzitorul tainelor interzise, purtătorul durerilor altora și singurul care putea coborî în iad și urca înapoi cu sufletul întreg. Păcatul lui sacru, puterea de a distruge ceea ce iubește doar ca să vadă dacă va renaște mai pur. E blestemul încrederii frânte și binecuvântarea loialității duse până la moarte. Scorpionul nu iartă ușor, dar dacă o face, o face cu lacrimi care ard pielea timpului. El nu se teme de întuneric, pentru că în el s-a născut. La final, Dumnezeu l-a întrebat: Ce îți dorești pentru acest dar greu? Iar Scorpionul a spus: Să nu uit niciodată cine sunt, chiar și când toți mă cred un păcat, o legendă uitată de zei."

Prietenia aduce o viață mai profundă decât iubirea. Iubirea riscă să devină obsesie în timp ce prietenia nu este altceva decât împărtășire.( Elie Wiesel)
Nu raspund persoanelor sub 55 de ani si celor casatoriti!

Aș dori o relație serioasă și până la sfârșit... însă complicat de găsit...