Prietenie,socializare,partener călătorie,sanatate,vârsta apropiata și apoi vom mai vedea.

Sunt un om simplu, liniștit și sincer. Îmi plac lucrurile normale: o cafea bună, o conversație care curge natural, o plimbare, o glumă bună și, mai ales, compania unui om lângă care să mă simt bine.

Nu caut perfecțiunea și nici povești complicate. Îmi doresc să cunosc o femeie sinceră, caldă și echilibrată, cu care să existe respect, atracție, liniște și bucuria de a fi împreună.

Vin după o perioadă de încercări din care am învățat multe. Am trecut prin lucruri care m-au făcut să mă uit mai atent la mine, la greșelile mele, la relațiile mele și la ceea ce îmi doresc cu adevărat. Mi-am acordat timp să înțeleg trecutul, să-mi înțeleg părinții și să încerc să nu repet aceleași greșeli în relația cu fiul meu. Am avut nevoie de doi ani în care să-mi trăiesc intens emoțiile, să-mi înțeleg rănile și, în cele din urmă, să pot spune că sunt pregătit să-mi reîncep viața.

Acum nu mai simt nevoia să testez tot felul de posibilități. Aș vrea să găsesc un om cu care lucrurile să vină firesc.

Nu cred foarte mult în relațiile la distanță și nici în diferențele foarte mari (înălțime, greutate, studii, situație materială, etc.) care, în timp, pot ajunge să ne despartă. Cred că e important să existe o anumită compatibilitate: în felul de a privi viața, în stilul de viață, în ceea ce ne dorim și în felul în care înțelegem o relație.

Caut o femeie care să știe să fie fericită. O femeie care a trecut prin încercările vieții și nu s-a lăsat definită de ele. Care știe că viața nu este despre cine are dreptate, cine are mai mult sau cine câștigă o dispută. Ci despre cum alegem să trăim ceea ce avem.

Mi-ar plăcea să întâlnesc pe cineva care a lăsat trecutul acolo unde îi este locul, care știe să trăiască ziua de azi și care privește cu plăcere și curiozitate spre ziua de mâine. Nu caut bogăție și nici aparențe. Cred că e important ca fiecare să aibă drumul lui, preocupările lui și, de ce nu, o sursă de venit, chiar dacă este una modestă.

Cred în Dumnezeu și încerc, pe cât pot, să nu fac rău oamenilor. Caut liniștea, dar nu vreau o viață fără emoții. Vreau să trăiesc, să râd, să iubesc, să descopăr și să mă bucur de lucrurile simple.

Gătesc, spăl, fac curat și mă descurc singur. Așa că, dacă ceea ce cauți este un bărbat care să preia toate aceste lucruri în locul tău sau dacă asta reprezintă pentru tine un mod de viață, probabil nu suntem ceea ce căutăm unul în celălalt. Mi-ar plăcea, în schimb, să le facem împreună atunci când este nevoie și să ne bucurăm împreună de restul timpului.

Nu caut oameni care simt permanent nevoia să aibă dreptate. Nu caut oameni care încearcă să pară altceva decât sunt. Prefer sinceritatea, chiar și atunci când nu este perfectă.

Și mai este ceva ce cred că merită spus direct: timpul este prețios. Nu mai sunt la vârsta la care să vreau să pierd luni sau ani încercând să transform ceva ce, de la început, nu se potrivește. Dacă ceea ce am scris aici nu rezonează cu tine, te rog sincer să treci mai departe. Nu este nimic personal și nu trebuie să ne convingem unul pe celălalt că am putea funcționa.

De asemenea, nu caut prietenii platonice. Nu pentru că nu aș aprecia un om interesant sau o conversație frumoasă, ci pentru că și o astfel de relație ne-ar consuma timp pe care, poate, am putea să-l oferim cuiva cu care există cu adevărat compatibilitate, atracție și dorință de a construi ceva.

Nu vreau să ne pierdem timpul unul altuia. Aș prefera să ne dăm șansa să găsim ceea ce căutăm, chiar dacă asta înseamnă că uneori trebuie să spunem simplu: „Nu cred că suntem potriviți.”

Până la urmă, cred că și asta este o formă de respect.

Și, mai presus de toate, îmi doresc ca doi oameni să poată fi ei înșiși unul lângă celălalt.

Cum aș vrea să fim dacă vom ajunge împreună?

Simplu.

Să ne zâmbim fără să ne dăm seama atunci când ne vedem. Să ne fie dor unul de celălalt când nu suntem împreună. Să știm să ne oferim și spațiu atunci când avem nevoie de el, fără să confundăm singurătatea cu lipsa iubirii.

Să trăim cu grija de a nu ne face rău și, în același timp, cu bucuria de a ne avea unul pe celălalt.

Să ne placă la nebunie să ne ajutăm, să ne surprindem, să ne facem fericiți și să știm că, indiferent cât de grea este uneori viața, acasă există un om lângă care ne simțim bine.

Cam asta caut.

Nu perfecțiune. Nu o poveste complicată.

Doar doi oameni care se aleg unul pe celălalt și cărora le este bine împreună.