sant singur si mi-ar placea sa gasesc persoana potrivita langa care sa imi petrec clipe frumoase/

sint casatorit am doi copilasi si o nevasta pe care ii iubesc foarte mult.ma simt un om inplinit

Sentimentul este ca voi scrie ceva din suflet….pentru suflet…insa nu e asa usor….imi dau seama de acest lucru acum, incercand sa formulez cateva idei, pe care desi le am in minte…parca nu vor sa ia forma literelor si sa se contureze intr-un mod armonios si delicat in fraze…e putin inspaimantator faptul ca altii vor citi…
Ma intreb de unde vine frica?….?

Mi-am dat seama….nu e frica…e doar sentimentul de nesiguranta. Nesiguranta faptului ca ma simt expus si nesiguranta faptului ca nu voi stii cum se raporteaza ceilalti la ceea ce voi scrie….ma simt ca un copilas in clasa 1 cand totul era nou, cand eram singurel in banca mea si trebuia sa ma fac placut de colegii si colegele de clasa. Oare cati isi mai aduc aminte acel sentiment? Sau oare acesta este doar adevarul realitatii mele?

Imi place sa cred ca imi doresc sa cresc si sa descopar zi de zi cate o noua particica din harta mea…din ceea ce voi deveni cand ma voi face mare desi am o varsta destul de inaintata de 22 de ani eu inca consider ca mai trebuie sa trec prin viata pentru a ma considera Matur.

Asadar…..bun venit in calatorie alaturi de mine! Va astept !!