Amintiri din copilărie- Rădăcini ascunse ale inimii
Traumatizant. NT. Fazan. Lăsând la o parte utilitatea cuvântului la jocul fazan, „traumatizant” vine de la traumă. Sună greu și face parte din categoria cuvintelor pe care ne-am dori să nu le avem în vocabular.
Nu există om care să nu fi ieșit din cel puțin o relație. Și fiecare ieșire a lăsat în urmă traume. Doar că intrarea în acele relații a fost generată tot de traume. Iar ieșirea nu a făcut decât să le readucă în față pe cele vechi, deja existente. Da, ai intrat cu ele. Iar aceste traume ți-au spus: „da, el/ea este cel alături de care îmi va fi bine”. Pentru că ai văzut în el sau ea „jumătatea ta”, adică exact ce îți lipsea. Ce sunt aceste traume? Răspunsurile sunt multiple, dar rădăcina este aceeași: copilăria. În viața de adult doar le completăm. Nu le creăm de la zero. Nu are nicio vină fostul partener. Relațiile nu se încheie pentru că a înșelat, a mințit, nu mai simți sau nu mai este ca înainte. Relațiile se încheie din cauza traumelor nevindecate. Atât ale tale, cât și ale lui sau ei. Și vina nu este doar a lui. Este, în egală măsură, și a ta. Pentru că i-ai observat traumele și, în loc să-i întinzi o mână, l-ai judecat. Este valabil și invers. Să cauți vinovați este ușor. Dar găsirea vinovatului nu rezolvă nimic. Nu este nimeni vinovat. Este vorba de responsabilitate. Responsabilitatea de a le lua pe rând, cu răbdare, și de a le rezolva. Traumele sunt copiii noștri. Copii din flori, pentru că nu i-am vrut și nu au apărut cu acordul nostru. Dar sunt ai noștri. Trebuie să avem grijă de ei, nu să-i abandonăm. Să-i conștientizăm, să-i acceptăm și, de ce nu, să-i arătăm. Să îi spui celuilalt: „am o traumă și lucrez la ea”. Ți-e frică că nu te va accepta? Și ce dacă? Oricum, mai devreme sau mai târziu, trauma va fi observată și își va face efectul nedorit asupra relației. Să ai grijă de traumele tale înseamnă evoluție. Le iei pe rând, le duci până în cele mai adânci amintiri, chiar dacă sunt dureroase. Pe parcurs, vei descoperi și altele de care nu erai conștient. Așa ajungi la varianta ta cea mai bună. Și doar așa poți găsi persoana alături de care poți fi fericit chiar și în lipsa ei. Pentru că, până acum, ai căutat pe cineva care să-ți aducă fericirea, fără să știi că tu ești cel care știe, cu adevărat, ce te poate face fericit. Când avem grijă de traumele noastre, deschidem ușa spre libertate. Libertatea de a simți, de a iubi și de a ne bucura fără măști, fără frică, fără teste. Și tocmai acolo, în această libertate, putem găsi relațiile care nu ne rănesc, ci ne inspiră să creștem. Oare iubirea nu este, la rândul ei, o traumă? Iubirea nu ar trebui să fie o nevoie, ci o alegere. Nu spune ‘nu pot trăi fără tine’, ci ‘aleg să fiu cu tine’. Traumele ne fac să ne agățăm de ceilalți, iubirea ne învață să rămânem liberi și întregi. Și tocmai în această libertate găsim ceea ce merită să iubim. |
















Comentarii
zora
Elia
Cred ca iubirea nu poate fi o trauma. Motivatia ei, da, poate veni dintr-o trauma.
Iubirea, este temelia pt orice exista frumos pe lume.
Exista 3 nevoi psihologice de baza, universale care trebuiesc implinite la copii: de conectare (sa fii vazut, sa te simti valorizat, iubit asa cum esti), de competenta( gen eu pot, sunt in stare) si de control/autonomie ( sa poti alege, sa poti lua decizii in ceea ce te priveste); evident, din acestea deriva si altele, importante pt dezvoltarea normala a copilului.
Primele cele mai intalnite traume( sau rani) ale adultilor sunt cea de abandon, nedreptate, tradare, umilinta si respingere;
Eu am conștientizat rana de abandon dupa ce am divortat; am recunoscut-o dupa cv timp in urma unui podcast, dupa "simptomele" descrise; am intrebat-o pe mama si da, la un an si cv plecase 6 luni la un curs de calificare; aproape ma imbolnavisem de dorul ei!
Deci da, am experimentat si constientizat ulterior, subiectul despre care scrii, Adrian! Evident, in timp am recunoscut si altele. Spun evident pt ca toti avem din scoala, cel putin, rana de nedreptate sau umilinta.. sau tradare.
Lanca, nevoia de-a fi iubita face parte din prima nevoie fundamentala, de conectare cu cei pe care-i iubesti; candva, probabil nu ai primit forma de iubire de care aveai nevoie, nu neaparat ca nu ai fost iubita.
Stiti ca exista mai multe modalitati de a percepe iubirea? De a te simti iubit? Declaratii, contact, cadouri, servicii si timp impreuna! Desigur, toate sunt binevenite
La voi cum este?
Lanca
Lanca
zora
Sa fie si cantec!
Dar intai lasa-ma sa visez la tipul asta!
https://youtube.com/shorts/SvjezBoElCE?s … HQHLK
https://youtu.be/c5TBfEtt80g?si=hhhR4YNN … au0o9
AdrianM73 Online acum!!!
zora
Dar iubirea nu e o trauma...iubirea este ceva frumos cand este impartasita...iar cand nu e impartasita e cam o prostie(o prostie de la care se trage nadejdea ca va fi impartasita
Asta gandi eu la prima cetire a textului tau...
Ca daca il cetesc iara voi gandi altfel ce ai scris.
Ti-am mai spus...imi pare ca scri la prima mana fara sa cauti cuvinte frumoase...ai inspiratie nativa...