...Dacă tu ai dispărea Într-o noapte oarecare Dulcea mea, amara mea Aş pleca nebun pe mare. Cu un sac întreg de lut Şi-o spinare de nuiele Să te fac de la-nceput Cu puterea mîinii mele . Lucru lung şi monoton Să te înviez, femeie, Eu, bolnav Hyperion Hai şi umblă, Galatee ! Dacă tu ai dispărea Fi-ţi-ar moartea numai viaţă Dulcea mea, amara mea Aş pleca în ţări de gheaţă. Să te fac din ţurţuri reci Să te-mbrac în promoroacă Şi apoi să poţi să pleci Orişiunde o să-ţi placă… De-ai cădea într-adevăr În momentul marii frîngeri Aş veni la tine-n cer Să te recompun din îngeri. Şi pe urmă aş pleca Umilit şi iluzoriu Unde este casa mea O mansardă-n purgatoriu. Dacă tu ai dispărea Şi din rîsu-mi şi din plînsu-mi Te-aş găsi în sinea mea Te-aş zidi din mine însumï !

linistit

O pers normala zic euu