Mereu m-am intrebat: cati dintre noi au suferit cu trupul, atunci cand sufletul nu mai putea plange?
Atunci cand putem plange cu focul fiintei, simtim racoarea binefacatoare a eliberarii. Insa ... cand sufletul ne dicteaza sa radem, atunci cand ar trebui sa suferim - ca mai inainte - inseamna ca cel care care ne face sa nu mai suferim, plange?

Suntem cu adevarat, fauritorii propriilor lacrimi!

Cum ati simtit razbunarea lacrimilor, fara lacrimi?:

Moderatori angel_angel39 Galateea admin