- dauma
- »
- Blog
- »
- Sfanta Iubire
 |
Sfanta Iubire
Cum o fi sa faci un ideal din iubire, pana cand nu iti oferi tot?
Pana cand nu te respecti, pana cand nu ai grija de tine sa iti fie bine pe toate planurile, pana cand nu te tii departe de stres in liniste si bucurie? Cum o fi sa tot vorbesti altora despre iubire, cat timp comportamentul tau demonstreaza ca … nu te iubesti? Ca mai toti stim cum e sa te iei de manuta cu Sfantul Asteapta si sa faci orice mai putin decat ceea ce conteaza cu adevarat pentru tine. Dar cat de simplu e sa reprosezi altuia toate cate nu face pentru tine! Ca… nu te iubeste! Dar tu te iubesti? Cate ore, zile, ani, zeci de ani amani ceea ce are sens pentru tine? Daca persoanele dragi te-ar trata asa cum te tratezi, le-ai mai tolera in viata ta? Ai mai spune ca te iubesc? Nu exista nimeni mai apropiat, cu care sa petreci mai mult timp decat tine. Care sa faca mai multe pentru tine. Si, totusi, te pui adesea pe ultimul loc. Cum mai poti vorbi despre iubire, cand faci atat de putine pentru tine, cand lasi atatea oportunitati sa zboare pe langa tine doar pentru ca ai.. credinte. Ca e mai “bine” sa fii smerit, ca e “rau” sa ai bani sau sa ai o viata perfecta. Cum poti pretinde ca ai grija de tine pana cand nu iti oferi TOT, indiferent ce inseamna acest tot pentru tine, pentru ca difera de la persoana la persoana. Cu tine te trezesti si cu tine te culci. Altii se perinda prin viata ta, mai mult sau mai putin timp, creand contexte care iti starnesc emotii. Trairi generate doar de credintele personale. Si pentru ca CREZI ca e mai bine sa nu actionezi, nu faci nimic pentru tine. Si trec anii, si ajungi sa te intrebi depresiv de ce viata ta arata cum arata. Pai cum vrei sa arate, daca nu te iubesti?! Daca te ignori? Daca nici macar nu iti este prea clar ce vrei… Si pana nu ti-e clar ce vrei, cum ai putea actiona in acea directie?! E, sigur, mai simplu, sa nu clatini barca… Sa plutesti linistit. Dar esti sigur ca la destinatie poti tolera unde ai ajuns?! Ai ajuns in paradisul dupa care tanjeai?!  Cum poti vorbi despre iubire, pana cand nu faci tot pentru tine?! Pana cand nu simti cat de mult te iubesti? Pana cand nu simti ca te iubesti?! Macar putin, asa cum te bucuri cand cineva drag ti-a facut cea mai placuta surpriza. Tu cand ai de gand sa iti oferi asta?!  Si, cand ai de gand sa iti oferi TOT? Si cum poti vorbi de relatie si iubire pana cand nu primesti tot acolo? Cum mai poti spune ca te respecti, ca ai grija de tine sa iti fie bine, ca te iubesti, cat timp primesti firmituri? Este asta grija de tine pe care o manifesti? DE CE? De ce nu te iubesti? Cand ai privit aici ultima data, la de ce nu te iubesti? De ce iti permiti sa te autosabotezi? De ce ai facut un standard din a iti oferi doar firmituri? De ce ai stabilit ca tu nu meriti tot? Oare cum s-ar schimba viata ta daca te-ai iubi doar un pic mai mult?! Doar un strop mai mult? Doar o clipa mai mult? Sau, macar o clipa, in fiecare zi… Ce ar insemna asta pentru tine si pentru viata ta? Pentru fericirea ta? Cum s-ar schimba actiunile tale? Prin ce s-ar imbunatati viata ta? Ce ar insemna sa ai un pic mai multa consecventa in a te iubi si in a actiona doar un pic, dar constant, in directia binelui tau cel mai inalt? Cum ar fi sa iti permiti sa te iubesti doar un pic mai mult? Un pic azi, un pic maine, un pic poimaine… https://youtube.com/watch?v=gURb_jbo3DI Cat de fantastic e sa primesti totul, si greu de dus! (healing, alchimic) Transformativ, de fiecare data! Tu cat de des iti permiti sa iti oferi totul? Eu ma straduiesc sa fac asta constant. Zilnic. Clipa de clipa sa imi daruiesc binele meu cel mai inalt. Iubirea nu poate incepe decat de la mine.  Ce as putea darui daca nu am nimic?! Si cate as putea darui cand am, deja, tot?! Si cand stiu ca am, continuu, tot?  Fara numar! https://youtube.com/watch?v=ssWmGVyjEoA |
Comentarii
Pagini
1 2 3 4zora
dauma
oricine poate sa isi directioneze cu usurinta emotiile spre exterior, ignorandu-se pe sine
legat de frica si reactiile in fata amenintarilor, reactionam diferit
dpmdv, cand un om se naste, e evident ca ... va muri
deja, suntem acolo, doar ca inca nu a trecut timpul ca sa se fi intamplat
asa ca oricum am da-o, e un ..joc... pierdut
eu doar savurez drumul pana acolo, incerc sa observ oportunitatile pe care mi le ofera fiecare moment de prezent si sa iau tot ce mi se pune mie pe tava
pentru ca, cred ca viata mea e doar despre mine si preferintele mele si alegerile mele
si ca nu sunt cu nimic datoare nimanui, decat mie (vietii insasi care sunt),sa imi fac... viata... frumoasa, clipa de clipa, cu ce mi se ofera
iubirea, e la mine, sa iubesc cand doresc, sa rejectez ceea ce e nepotrivit chiar si cand iubesc
iubirea nu are nimic de-a face cu alegerea, pentru mine e un mod de viata, o traire constanta, zilnica
altii poate lipesc iubirea de alegerea cuiva, eu nu fac asta, eu doar iubesc, indiferent de cum actionez
pentru ca sunt planuri diferite
iar viata e un tot, nu doar alb sau doar negru, iar eu accept despre tot ca include atat aspecte de apreciat cat si de rejectat
asa ca, pentru mine e foarte simplu sa iubesc si in acelasi timp, din alte motive, sa zic PA!
si aceasta postare nu este despe a explica eu ce inseamna sa iubesc, cum tot mereu o intorci
e doar despre felul in care oamenii nu se accepta pe sine in totalitatea a ceea ce sunt, despre cum se judeca in loc sa se bucure de toate abilitatile lor si trairile lor si de tot ce li se ofera in fiecare clipa de prezent
https://youtube.com/watch?v=0ZbblKIUnzY
Geagi
Vorbești prin prisma personală a unei gîndiri tipic românească cu tentă feminină , însă de-ai fi fost aici și te-ai fi întîlnit
pe stradă cu un nimeni care nu dă nici doi bani pe tine și care ți-ar fi împins pistolul între sprîncene pentru just 5box ,
cu siguranță ți-ai fi schimbat complet idea paradigmei despre frică . În fața morții , într-o situație reală , cînd realizezi că
nu-i deloc joacă , iar viața ta atîrnă de un fir de ață , pe loc ai fi devenit cea mai mielușică și mai cuminte si mai … !
Nu i-ai răspuns lui Markus , cred că faci o mică confuzie intre abținere și ne-exteriorizare sub controlul minții obiective ,
impresionată mai mult sau mai puțin de realitatea de moment și … sentimentele pure care de obicei apar instantaneu .
Iar acestea nu sunt nici pe departe sentimentul iubirii despre care vorbim .
Iubirea e cu totul altceva .
https://youtu.be/BlphKlVDNM8?si=esU-wXIN … PKwBZ
dauma
Insa acum, sa reincep exercitii de manuire arme traditionale, mi-ar aduce centrare, echilibru, claritate la un alt nivel. In ultimii ani am tot simtit ca ar trebui sa reincep ceva, o practica, doar ca nu simtisem suficienta pasiune fata de niciuna din ideile care mi-au trecut prin cap, de la arte martiale la dans sau meditatie, practica spirituala, etc. De ceva timp, cand sunt la cabana si se intuneca, inainte sa intru inauntru, imi aloc un timp de relaxare, de gimnastica energetica, care implica miscari lente pe o respiratie asemenea. Insa simt nevoia de ceva mai activ, si studierea unei arme traditionale ar fi probabil exact ceea ce am nevoie acum.
Legat de intrebarea ta, "sentimentul il creeaza fiinta umana?" putem pune aceeasi intrebare despre gand. Il cream sau il percepem? Putem sa ne identificam complet cu trairea, sau cu gandul pe care il avem. Sau sa le observam. Stilul meu probabil pare mai din topor pentru ca in general nu ma identific cu ceea ce apare in mine, si ma distrez de ganduri sau stari pe care le vad in prezentul meu, pot fi exagerat de descriptiva cu ceea ce apare in mine, complet dezidentificata. Asta nu inseamna ca nu pot plonja complet, adanc si profund, in orice proces mental sau emotional, in orice stare pozitiva sau negativa, cu toata dedicarea si implicarea. Si asta reiese adesea si din felul in care se poate percepe exacerbarea anumitor emotii prin ceea ce transmit. Trecatoare sunt toate, ca vremea, Valentele de alb si negru pe care le dai acum mai mereu, la un moment dat poate vei ajunge sa le vezi "altfel", direct cauza-efect, fara sa le mai aloci vreo polaritate... Insa acest proces interior nu se produce pana cand omul nu isi cucereste fricile... Pentru ca fricile sunt cele care zic "STOP" sau "libera trecere" pana la urma...
….
gicageo, iti inteleg necesitatea de a face o oferta
pentru ca ce poate oferi un barbat unei femei care are tot?!
de multe ori mi s-a scris ca respectivul s-ar simti inutil intr-o relatie cu mine sau ca nu are ce sa imi ofere, asa ca zice pas.
pentru ca asta e perceptia generala, ca barbatul trebuie sa ofere ceva…
de parca relatia ar fi despre a oferi si nu despre a fi
zora
gicageo
markus_d
dar totusi cam prozaic scris ,suficient cu tenta si inspiratie motivationala ...dar intuita filozofica ma indemna
oarecum sa intreb ... Sentimentul il creaza fiinta umana sau are putere sa-l acceseze din Mediul fluidic sentimental
ca pe orice element subtil si nevazut ochiului ? Accidental ma intreb totusi de ce dau navala unii ingeri in preajma
fiintelor cuprinse de sentiment e efeverscente pozitive sau dimpotriva de cealalata parte ,negativa unii energetici
elementali zisi si demoni ca martori nevazuti . fireste ca nu astept raspuns ca sa nu-ti incurc ideile si itele iubirii ...
https://youtu.be/qhCC0TrBMFc?t=184
dauma
Probabil si pentru ca logica lipseste cu desavarsire!
In ce realitate, sau univers, un om care nu isi ofera totul ar putea fi vreodata altruist?!
Cand nu ai tot, ai o lipsa, deci o nevoie – daca nu iti asiguri tu acea nevoie, implicit vei cauta sa o rezolvi prin altii… Ce in afara de EGOISM ar putea fi asta?!
Respect pt altii? Iubire? Grija fata de ei?!
De la mine se vede doar lipsa de respect, lipsa de grija de sine, profitare cu nerusinare de pe urma altora – umanitate in toata maretia sa, exact cum o vezi la fiecare om pe care-l cunosti!
Hai, dar mai promovati va rog cum acest tip de comportament inseamna iubirea cea adevarata!
Sfantul Profit Personal si Sfanta Mani****re sa traiasca, nu-i asa?!
Ce oameni mareti putem fi, si o mai si strigam in gura mare, fara sa ne dam seama ce zice despre noi!
Greu cu logica, stiu. Noroc ca sunt, insa, multe credinte in loc!
dauma
a nu cersi de la altul, iubire sau orice altceva, oare de ce tine?
a trai asumat si a-ti oferi tot ce ai nevoie, fara sa ingreunezi viata altuia, oare de ce tine?
a iti face propria viata frumoasa si indestulatoare, oare de ce tine?
sigur, e mai simplu sa fii un parazit si sa reprosezi altuia ca nu te iubeste si ca nu face una sau alta pt tine
e, cu adevarat, mult mai greu, sa te iubesti si sa iti oferi tot ce ai nevoie, fara sa pui vreo presiune pe alte fiinte umane
e, cu adevarat, mult mai greu, sa ai respect pentru celelate fiinte umane din preajma ta, decat sa te folosesti cu nesimtire de ele
Geagi
Cred că această iubire de sine este confundată frecvent cu instinctul de auto conservare pe care îl avem cu toții ,
absolut natural . Nu trebuie nici o plusare în această direcție , deoarece fiecare se auto calibrează instinctiv la tot
ce simte ca fiind o intruziune dăunătoare . Cred că mulți folosesc această tactică preventivă tocmai pentru a
ascunde anumite slăbiciuni sau vulnerabilități personale .
Ce credeți , iubirea de sine , ține de altruism sau de egoism ?
https://youtu.be/kpF4t_pz3pA?si=QIyKdaQg … lfUIT
Pagini
1 2 3 4