Regulament
Bloguri

Povestea unui agatârs

Sa tot fi fost prin 1980...
Accindental am ajuns pentru prima data la buni, undeva in inima Ardealului la poalele muntilor Apuseni. Eram copil.
Nici vorba de uichipedia, gugal, feisbuc si alte inventii. Cred ca nici Nostradamus nu prevedea sa calatoreasca in timp real cu un clic sau cu o imagine 360grade.
Pe ulita centrala a unui sat uitat de lume, la vreo 20km de cel mai apropiat oras, se plimba zi lumina un batranel. Era garbovit, cu fata arsa de soare si alura de mongol, cu barba rara si sura care ii ajungea pana la brau, plimband vesnic un toiag dintr-o mana intr-alta, iar cand obosea se priponea in el.
In timpul in care cu o mana tinea stransa maciulia din capatul toiagului spre a-si trage sufletul, puteai lesne observa vreo patru inele vechi ingramadite toate pe doua degete si o bratara de genul celor dacice descoperite recent si plimbate de colo-colo.
La gat, printre somoioacele de par ale barbii care cadeau usor inestetic pe piept, abia se zareau vreo trei snururi din piele, de care erau agatate niste chestii ca o brosa si ca niste monede foarte vechi. Le purta cu mandrie ca pe adevarate trofee.
Revenind putin la maini, pe pielea zbarcita de timp cu niste vene vizibil umflate in care mai colcaia inca sangele, avea tatuat ceva. Copil fiind, nu m-a izbit curiozitatea sa intreb ce reprezinta. Mirarea era ca el exista si ca nu vedeai asa ceva. Mai vedeai cate o ancora sau cate o sirena pe brandul cate unui parnaias.
Pesemne ca si acesta fusesera facut cu acul incins.
De unde saloane de tatoo in anii '80? Si mai ales acolo intr-o vaioaga uitata de lume.
Batranelul nu putea trece neobservat pentru cineva strain de loc. Satenii ii cunosteau deja povestea si el facea parte din peisaj. Eu as spune ca era un soi de emblema a catunului.
Cand m-a vazut, fiind si straina pe-acolo, nefacand parte din liota de copii pe care el ii mai servea cu cate o mentosana, mi-a facut semn sa ma apropii.
Eram realmente speriata. Ma inghemuisem usor si imi numaram pasii pana la el. Dar ma prefaceam ca nu am nici cea mai mica temere si tineam in mana o para flescaita, rascoapta din care mai muscam haotic mazgalindu-ma la gura. Era culeasa de pe jos de sub parul batran al satului. Era plina de praf.
Odata ajunsa foarte aproape de el, m-a poftit duios sa ma asez pe o buturuga gaunoasa. Stiam ca in zona sunt vipere cu corn, deci mare imi era temerea de a ma aseza pe ea. Dar de rusine am uitat de tot si de viermisori si de vipere si m-am tolanit acolo pe buturuga.
-Ce copil fain mai are Văsălică! a exclamat el.
Asa i se spunea lui bunicu in sat, Văsălică.
Mana grea de povara bijuteriilor s-a intins pana deasupra crestetului capului meu si apoi a alunecat usor spre ceafa, mangaindu-mi parul negru ca abanosul si lucios. Era asa pentru ca maicuta mea ma spala cu apa de ploaie, cu radacina de urzica si apoi clatea cu ceai din frunze de nuc. Aluneca astfel mana pana cand ramasera priponita in gatul meu subtire si lung ca de batlan, in zona cefei. Si mana lui a ramas acolo pana cand a terminat de povestit ce apasari avea el.
-Eu...fetito, eu sunt din neamul agatârşilor. a spus el, dupa care a oftat adanc umplandu-si plamanii cu aer si tacand pret de cateva minute.
De unde sa fi stiut eu atunci cine sau ce sunt agatarsii?
Nici acum nu stiu prea bine. Am auzit la tv in urma cu ceva ani de ei si am incercat si eu un search pe gugu.
Apoi a continuat:
-Noi eram strajerii Crisurilor de astazi. P-acolo ne duceam veacul. Lumea ne vedea cam cum ii vedeti astazi voi românii pe rromii caldarari sau argintari.
...daca noi nu ne "risipeam" acum vreo doua mii de ani ca o frunza in vant, acum lumea nu mai stia ce este ura si sfadeala. Noi ne iubeam. Noi ne rugam si pretuiam firul ierbii. Femeile noastre nu gelozeau, pentru ca noi ne aveam ca fratii, iar ele erau ale noastre nu a lui cutare sau a lui cutare.
Noi suntem dacii si noi le ducem mai departe obârşia.
Eu taceam. Eram fascinata si speriata in acelasi timp de ceea ce indruga mosul. Mai ales ca la varsta aceea nu intelegeam nimic. Era o poveste si atat.
Dupa ce a spus toate astea si-a ridicat mana de pe ceafa mea vizibil nadusite si mana lui si ceafa mea si iarasi si-a plimbat-o intr-o mangaiere usoara din crestet pana in ceafa, dupa care si-a retras-o, si-a plantat-o strasnic din nou pe maciulia toiagului, a mai scos un oftat prelung, a balmajit ceva si s-a indepartat cu spatele la mine.
A pasit vreo cinci metri si s-a oprit. A intors usor doar capul atat cat sa ii vezi profilul, a flexat mana din cot cu degetul aratator in sus si a soptit:
-Eu sunt ultimul agatars. Sa ii spui lui Văsălică sa iti vorbeasca despre mine cand o sa cresti si o sa intelegi ce ti-am spus eu acum.
Si intorcand capul la loc cu privirea in fata, ridica toata mana blindata cu bijuterii in aer, deschise palma cat era de lunga si de lata cu toate degetele rasfirate, facu un semn scurt de "ramai cu bine" si disparu numaidecat in boschetii de pe marginea ulitei.
Ramai cu bine, Batrane!
Sursa: eu si maladiva-mi imaginatie.
Moderatori angel_angel39 pustietate_in_floare Ji_Ji admin

Comentarii

matrimoniale - membru fara poza

lucky_lucky

  • Publicat Acum 11 zile
Noapte buna!happy
poza Emill

Emill

  • Publicat Acum 11 zile
Noapte buna, vise frumoase! big hug https://youtube.com/watch?v=Pw3AnK2YjDU
poza Emill

Emill

  • Publicat Acum 11 zile
Barza?! Stiti ce zice barza cand aduce copilul, nu?!
matrimoniale - membru fara poza

lucky_lucky

  • Publicat Acum 11 zile
Se spune ca inca de pe vremea dacilor se folosea cuvantul "branza"...barză, brânză, mânz, viezure.
matrimoniale - membru fara poza

lucky_lucky

  • Publicat Acum 11 zile
Pai da. Altfel nu zambeam.
Eu mai spun si "mare branza" atunci cand cineva se lauda ca nu stiu ce a facut el asa de nemaipomenit, nemaintalnit, extraordinar.
poza gicageo

gicageo

  • Publicat Acum 11 zile
lucky....la tine acolo , în vărf de munte , toată lumea spunea cheeeese !!!!!olling on the floor
matrimoniale - membru fara poza

lucky_lucky

  • Publicat Acum 11 zile
Aoleo!
Pai si atunci cand iti face cineva poze si zice "cheeeeeeese", adica branza, nu mai are voie sa zica asa ca e ilegal?
Bine ca nu stam in Germania. Uh oh
poza gicageo

gicageo

  • Publicat Acum 11 zile
Cică în Germania un tribunal a decis că brănză se numește numai cea făcută din lapte !!!d'oh ....adică pe piață se vinde și altceva ce poartă numele de brănză !???surprise
matrimoniale - membru fara poza

lucky_lucky

  • Publicat Acum 11 zile
Jessica Parker
https://youtu.be/ZsvViZgVXL8