poza membru
Regulament
Bloguri

sfarsit de vara

Cand eram eleva, intr-un fel ordonat, anotimpurile tineau de vacantele scolare. Era simplu. Mintea impartea timpul matematic: trei trimestre de scoala si doua vacante mari - de iarna si de vara. La sfarsit de august si inceput de septembrie incepea agitatia in casa cu doua mari evenimente: pregatirea copiilor de scoala si un pic mai tarziu - ce conserve mai facem pentru iarna ?

Adult fiind, am ramas cu nedumerirea ca impartirea asta se face altfel, haotic. Parca mai ieri, erau copacii in floare si astazi incepe ingalbenirea de toamna sau rugina sau patina sau ceva-ul. Un pic mai rece noaptea, un pic mai bland soarele si sentimentul ca se asterne ceva peste suflet. E o coacere, dar nostalgica. Si mereu senzatia: unde naiba s-a dus vara? Cand a trecut? S-a intamplat ceva? A venit ceva-ul? Parca m-as duce in “targ” sa imi iau pantofi noi de scoala . Si un sarafan bleumarin. Si sa imi fac codite. Si sa pregatesc un ghiozdan. Si ceva manuale. Am nevoie pentru ca ma simt debusolata, un pic fara compas, fara trusa. Lipseste ceva. Migratie de zboruri. Se schimba mirosuri calde de vara cu unele fara forma... sau nu le gasesc eu forma. Ce mica-i vacanta mare si ce dor imi va fi de ea!

Azi e cu poezie, de sfarsit de vara... de inceput de toamna... o invitatie la directie pentru suflet sau pentru cele ce vor veni. Dau eu tonul cu una frumoasa:

George Toparceanu- Sfarsit de vara

“Daca linistea padurii adormite
Nici o veste de-altadata nu-ti trimite
Si pe freamate pornite de departe
Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, 
Vin’ cu mine sa ne pierdem în zadar
Printre galbenele raristi de stejar, 
Cu sfioase campanule si sulfine, 
Pe carari pe unde nimeni nu mai vine.

Dulce zumzet somnoros si ireal
Sa ne cheme spre poienile din deal.
Taina linistii înalte sa ne fure
Prin cotite luminisuri de padure
Si la umbra sa ne-mbie mai târziu
O clopotnita de aur straveziu, 
Leganând deasupra crestetelor noastre
Licuricii înaltimilor albastre…

Fara gânduri, ca-ntr-un somn abia deschis, 
Sa traim în clipe lungi acelasi vis.
Foi uscate-n jurul tau sa cada rar, 
La ureche sa-ti descânte un bondar
Si cum stai cu ochii-nchisi pe jumatate, 
Soare galben printre ramuri nemiscate
Sa-ti învaluie-n tacere si-n lumina
Fruntea mica de domnita bizantina.

Iar la-ntoarcere, sa trecem prin pasuni
Si prin funduri de livada cu aluni, 
Printre garduri fumurii si solitare
Ce se uita-n urma noastra cu mirare…
Si din treacat, ici si colo, sa culegi
Sânziene cu tulpinele întregi, 
Margarete, scânteioare si aglice, 
Un buchet de flori orfane si calice, 
Lung în coada si ghimpos si cu tarâna.
La plecare sa-l tii falnic într-o mâna, 
Dar cu vremea, desfoiat, sa-ti para greu
Si la urma sa mi-l dai sa-l duc tot eu…

O sopârla pe carare, lânga noi, 
Speriata sa fosneasca dintre foi
Si sa stea, sa va uitati o data bine, 
De departe, tu la ea si ea la tine, 
Tu de sus si ea din pietrele fierbinti, 
Amândoua serioase si cuminti.

Mai încolo o crenguta de malin
Ori un ghimpe sa te-ntârzie putin
Si purtând de-a lungul vailor prin tara
Vestea noua a sfârsitului de vara, 
Flutur mic, într-o lucire de-asfintit, 
Sa ne-ntâmpine din tarina grabit, 
Cu rugina pe albastre aripioare
Ca o vesteda petala de cicoare.  “

va astept ! Sa fiti iubiti!
Moderatori angel_angel39 pustietate_in_floare Ji_Ji admin

Comentarii

poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
nu, doar o seara happy

Pace - George Cosbuc

"Galbene vapai de soare
Peste deal acum se scurg,
Si-n noptateca racoare
Peste sat se nalta fumul,
Codrii-alene canta-n drumul
Vantului de-amurg.
In curand o sa s-aline
Truda chinului de azi.
Vei privi prin zari senine
Stelele, sclipind marunte,
Cum incet de peste munte,
Ies de printre brazi.
Ca si ieri rotunda luna
O sa ias-acum-acum,
Steag de aur pe cununa
Dealului, privind in lunca
Plopii doinitori ce-arunca
Umbre peste drum.
Coasa va dormi si sapa
Va tacea cantarea-n grau.
Si-o s-auzi ca-n vis cum apa
Pe sub iaz se mai framanta,
Si privighetori cum canta
Dincolo de riu.
Noaptea-ntreag-o sa-si murmure
Apele povestea lor-
Si iesind de prin padure,
Caprioarele pe creste
Vor cata prin vai de este
Pace la izvor.
Si va fi! De sus, va face
Datatorul de vieti
Parte tuturor de pace.
Si-o sa-ti uiti si tu mahnirea,
Suflete,-asteptand ivirea
Albei dimineti."
poza alexducu

alexducu

  • Publicat Acum peste 2 luni
vrei sa incepem un razboi de 30 de ani?

George Cosbuc - Duşmancele

Las' ochii, mamă, las' să plângă!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat să sug de-aceea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Să merg neplânsă în mormânt!

Nu plâng că mi-e de Leana teamă;
De ciudă plâng eu numai, mamă.
Cuvintele ei nu le ieu
În samă,
Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,
Că scoală satu-n capul meu.

Ea duce sfat din casă-n casă
Că n-am broboade de mătasă,
N-am şorţ cu flori - şi dacă n-am
Ce-i pasă?
N-am mers să-i cer, aveam-n-aveam;
Şi n-o să-mi meargă neam de neam.

Stă-n drum de vorbă cu vecine
Şi bate-n pumni: - "Să mor îmi vine,
Auzi tu! Să se prindă ea
Cu mine!
Ştii, ieri, la moară, ce spunea?
Că-s proastă foc şi gură rea!

Şi-auzi! îi umblă-n cap, tu, soră,
S-ajungă ea Lucsandrei noră!
O, meargă-i numele! N-o vezi
La horă?
Ce şorţ! Nu-ţi vine nici să crezi;
Fă cruce, fa, să nu-l visezi.

Nu l-aş purta nici de poruncă!
Ce poartă ea, alt om aruncă.
C-un rând de haine-o văd mergând
La muncă,
La joc şi hori acelaşi rând,
Îl poartă-ntruna, şi de când!

Lucsandra-i doară preuteasă,
Ea-şi cată noră mai aleasă,
S-o ducă-n bunuri şi-n duium
Acasă.
Ea n-a ajuns, oricum şi cum,
Să-şi strângă nora de pe drum.

Să-şi ieie noră pe-o satană?
Că e săracă şi golană;
De ce nu vine ca să-i dau
Pomană?
Nu-i casa lor în care stau
Şi-n casă nici cenuşă n-au!

Auzi tu, mamă, câte-mi spune?
Şi-aleargă-n sat să mai adune
Şi câte porecliri pe-ascuns
Îmi pune.
De-aş sta să-i dau şi eu răspuns,
La câte legi am fi ajuns!

Ea-mi sare-n drum, că doară-doară
M-apuc să-i spui o vorbă-n poară;
Şi dacă tac, îi vin călduri
Să moară.
Să vezi tu, mamă, -njurături!
Că ea cu mă-sa-s zece guri.

Cu gura, mă-sa bate-o gloată,
Şi-i de otravă Leana toată -
Mi-ar pune capul sub picior,
Să poată.
Dar lor pe plac eu n-am să mor,
Că n-am ajuns la mila lor.

De foame nu dau popii ortul!
Eu iarna singură-mi ţes tortul
Şi umblu şi eu cum socot
Că-i portul.
De n-am mătăsuri, am ce pot,
Nici bun prea-prea, nici rău de tot.

Mă prind cu ea? Cel sfânt s-o bată!
Dar cum mă prind? Ea e bogată,
Ce haine mi-am făcut ca ea
Vrodată?
La joc mă poţi oricând vedea
Cu fetele de sama mea!

Ori am vorbit cu dânsa glume?
O fac de râs şi-i scot eu nume?
Ori ies, gătită-n ciuda ei,
în lume?
Îi ştiu eu focul - ochii mei!
Lisandru e, că alta ce-i?

Dar ce? Îl ţiu legat de mine?
Îl trag de mânecă? Ba bine!
El vine-aşa, de dragul lui,
Când vine.
Eu nu pot uşa să i-o-ncui,
De stă prea mult, eu cum să-i spui?

Sunt eu la urmă vinovată,
Că Leana umblă ca turbată
Să-l vadă-n casa lor intrând
O dată?
Şi dacă lui nu-i dă prin gând,
Ea blastemă de nu-şi dă rând!

Dar poate da ea bobi cu sâta!
O fierbe ciuda pe urâta,
Că-s mai frumoasă decât ea,
Şi-atâta!
Să aibă Leana-n frunte stea,
Nu-i partea ei ce-i partea mea.

Că boii-s buni, bine-i bogată;
Dar dacă pui flăcăi odată
S-aleagă dânşii cum socot
O fată:
Bogata-şi pupă boii-n bot,
Îmbătrânind cu boi cu tot!
poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
Leona, punem si versurile ? happy merci merci merci... ascultai cu mare drag rosebig hug

Cosbuc - Numai una

"Pe umeri pletele-i curg râu -
Mlădie ca un spic de grâu,
Cu şorţul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.
Şi când o văd, înnebunesc;
Şi când n-o văd, mă-nbolnăvesc,
Iar când merg alţii de-o peţesc,
Vin popi de mă dezleagă.

La vorbă-n drum, trei ceasuri trec -
Ea pleacă, eu mă fac că plec,
Dar stau acolo şi-o petrec
Cu ochii cât e zarea.
Aşa cum e săracă ea,
Aş vrea s-o ştiu nevasta mea,
Dar oameni răi din lumea rea
Îmi tot închid cărarea.

Şi câte vorbe-mi aud eu!
Toţi fraţii mă vorbesc de rău,
Şi tata-i supărat mereu,
Iar mama la icoane
Mătănii bate, ţine post;
Mă blestemă: -"De n-ai fi fost!
Eşti un netot! Ţi-e capul prost
Şi-ţi faci de cap, Ioane!"

Îmi fac de cap? Dar las' să-mi fac!
Cu traiul eu am să mă-mpac
Şi eu am să trăiesc sărac,
Muncind bătut de rele!
La fraţi eu nu cer ajutor,
Ca n-am ajuns la mila lor -
Şi fac ce vreau! Şi n-am sa mor
De grija sorţii mele!

Mă-ngroapă fraţii mei de viu!
Legat de dânsa, eu să ştiu
Că am urâtei drag să-i fiu?
Să pot ce nu se poate?
Dar cu pamântul ce sa faci?
Şi ce folos de boi şi vaci?
Nevasta dacă nu ţi-o placi,
Le dai în trăsnet toate!

Ori este om, de sila cui
Să-mi placă tot ce-i place lui!
Asa om nici vlădică nu-i
Şi nu-i nici împăratul!
Să-mi cânte lumea cate vrea,
Mi-e draga una şi-i a mea;
Decât să mă dezbar de ea,
Mai bine-aprind tot satul."

facuram ce facuram si tot pe dragoste o daduram happy
poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
Alex, ne batem in Cosbuc ? happy

Favorita mea dintre cele de dragoste, am mai postat-o pe un blog :

Nu te-ai priceput

"Nu te-ai priceput!
Singur tu nu mai placut,
Ca eu tot fugeam de tine?
O, nu-i drept, nu-i drept, Sorine!
Ti-am fost draga, stiu eu bine,
Dar, sa-mi spui, tu te-ai temut.
Si eu toate le-am facut,
Ca sa poti sa-mi spui odata,
Sa ma-ntrebi:"Ma vrei tu, fata?"
Si plângeam de suparata
Ca tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Zici ca-s mândra si n-am vrut
Ca s-ascult vorbele tale?
Dar de unde stii? În cale
Ti-am umblat si-n deal si-n vale,
Si-oriunde te-am stiut.
Zile lungi mi le-am pierdut,
Sa ma-mprietenesc cu tine:
Tu-mi umblai sfios, Sorine,
Si plângea durerea-n mine
Ca tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Am fost rea si n-as fi vrut
Sa te las , ca alta fata,
Sa ma strângi tu sarutata?
Dar m-ai întrebat vreodata?
Ma-nvingea sa te sarut
Eu pe tine! Pe-ntrecut
Chip catam cu viclenie
Sa te fac sa-ntrebi, si mie
Mi-a fost luni întregi mânie
Ca tu nu te-ai priceput.

Nu te-ai priceput!
Zici ca de m-ai fi cerut
Mamei tale nora-n casa,
N-as fi vrut sa merg? E, lasa!
Ca de-o fata cui-i pasa,
Nu se ia dupa parut!
De-ntrebai, ai fi vazut!
Tu sa fi-nceput iubitul,
Ca-i faceam eu ispravitul -
Tu cu pâinea si cutitul
Mori flamând, nepriceput! "
poza alexducu

alexducu

  • Publicat Acum peste 2 luni
George Cosbuc - Manioasa

Am sa merg mai înspre seara
Prin dumbravi, ca mai demult,
În priveghetori sa-mi para
Glasul Linei ca-l ascult.
Mai stiu eu ce-as vrea s-ascult!
Ca-n zori Lina sta-n portita,
Salta-n vânt a ei altita,
Vântul îi salta-n cosita
Si-i facea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug în laz,
Si, când trec, Lina s-ascunde,
Parca nici nu m-a vazut.
Îi vorbesc, si nu-mi raspunde,
Nu-mi raspunde!
Si-o întreb, si nu-mi raspunde!
Si ma mir ce i-am facut!

Vreau de-aici sa rump o floare!
Ochii unui înger scump
Au albastrul de cicoare,
Si cicoare vreau sa rump
Mai stiu eu ce-as vrea sa rump!
Ca-n amiazi venind pe vale,
Întâlnii pe Lina-n cale:

Fragi i-am dat, ea mi-a zis: Na-le!
Ti-am cerut eu tie fragi?
Ochii ei frumosi si dragi
Priveau tot spre poala rochii,
S-a pus Lina pe tacut,
Si vedeam ca-i umbla ochii,
Umbla ochii!
Ca la serpi, îi umbla ochii,
Si ma mir ce i-am facut!

Sa-mi pun capul pentr-o Lina,
Sa ma fac un om pribeag!
Iesi din neguri, luna plina,
Sa ma vezi la Lina-n prag
Mai stiu eu ce-astept în prag!
Alte dati suna zavorul;
Lina pe furis, ca dorul,
Pasea-n degete pridvorul
Si la mine-n prag venea,
Mama-sa cât ce-adormea.
Azi ard hainele pe mine,
Mi-e greu capul ca de lut,
Stau în prag si ea nu vine,
Nu mai vine!
E târziu si nu mai vine…
Si ma mir ce i-am facut!?
poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
Aha, am inteles, prea serioasa poezia; incercam alta happy... poate ii place fetei si nu se mai gandeste la posete happy

George Cosbuc - Rea de plata

" Ea vine de la moara;
Si jos în ulicioara
Punându-si sacul, iaca
Nu-l poate ridica.
- "Ti-l duc eu!"
- "Cum?" - "Pe plata!"
Iar ea, cuminte fata,
Se si-nvoieste-ndata.
De ce-ar si zice ba?

Eu plec cu sacu-n spate.
La calea jumatate
Cer plata, trei saruturi.
Dar uite, felul ei:
Sta-n drum si se socoate,
Si-mi spune câte toate,
Ca-s scump, ca ea nu poate,
Ca prea sunt multe trei!

Cu doua sa-nvoieste,
Iar unul mi-l plateste,
Cu altul sa-mi ramâie
Datoare pe-nserat.
Dar n-am sa-l vad cât veacul!
Si iata-ma, saracul,
Sa-i duc o postie sacul
Pe-un singur sarutat! "
poza gicageo

gicageo

  • Publicat Acum peste 2 luni
E lasă , floare , că și cănd voi ne face-ți viața un iad pentru nu știu ce model de poșetă , sau rochiță !!.... at wits' end
poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
Geo, neata! daca tot iti place Paunescu, iti mai postez una, sa o citesti la terasa cu o doamna draguta alaturi happy

Cantec femeiesc - Adrian Paunescu

"Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi..."
poza pustietate_in_floare
Moderator

pustietate_in_floare

  • Publicat Acum peste 2 luni
multam Kay! rasuflu usurata ... partea a doua am priceput-o din prima happy . zi faina sa ai! dau eu coffee
poza gicageo

gicageo

  • Publicat Acum peste 2 luni
Adrian Păunescu - o mare valoare !!!applause