Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor,
A fost primul weekend bucureştean din an... Presărat cu multe elemente culturale, deh. Muzichie plăcută urechiuşelor şi sinapselor mele... Şi oareşce expoziţii...
Una dintre ele a dat roade în creieraşul meu şi s-a lăsat cu aceste rânduri. Printre tablouri mai degrabă nedumeritoare, inclusiv o reinterpretare a originii lumii, era şi o instalaţie. O cameră în care podeaua era acoperită complet de sute de sâni... Dintr-o pânză groasă, de o consistenţă atent calculată, mai degrabă pere, cu sfârcuri proeminente. Şi cu invitaţia de a păşi înăuntru.
Acum mă aştept ca pudicii de serviciu să sară de funduleţ în sus şi să declare sus şi tare că asta nu-i artă. Mă rog, depinde ce numim artă. Dar instalaţiile moderne îşi propun în general să-ţi creeze stări, să te pună în situaţii neobişnuite, iar asta îşi atingea scopul. Aşa sunt ţ...le ? Cum e să fii înconjurat de atâtea ? Mi-ar plăcea ? De ce m-ar jena ideea de a intra aici ? Cum se transformă prin multiplicare ?
Eu am intrat. Şi am stat la o şuetă. Mă gândeam s-o continui cu voi acum

Moderatori angel_angel39 Galateea admin