Foloseste cautarea avansata pentru a gasi barbati din Cugir aplicand filtre suplimentare (aspect fizic, stil, viata si familie). Poti de asemenea sa salvezi cautarile facute pentru a accesa mai usor ulterior profilele persoanelor care te intereseaza. Pe acest site nu sunt permise anunturi de femei / barbati care contin date de contact (telefon sau email).

Barbat fara poza Cugir

eco1967

Varsta:
52 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
inteligent, inaltime 1,76, ochi caprui, greutate 79kg, divortat, licentiat in economie
Barbat fara poza Cugir

Yonutz34

Varsta:
34 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
Bun la suflet si o inima mare, sincer glumeț fără consum alcool harnic muncitor brunet căprui 1,82 cm
Poza Barbat Cugir

Andrei87sorin

Varsta:
32 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
Bună. Caut o femeie ce își dorește o relație de prietenie, căsătorie
Barbat fara poza Cugir

MihaiG1

Varsta:
23 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
EapL
Barbat fara poza Cugir

profilinvizibil

Varsta:
43 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
Alba Iulia
municipiu în județul Alba, România
Alba Iulia
—  Municipiu  —

Alba Iulia

Drapel

Stemă

Alba Iulia
Alba Iulia (România)
Localizarea orașului pe harta României

Alba Iulia
Alba Iulia (Județul Alba)
Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°04′17″N 23°34′23″E / 46.07139°N 23.57306°E

Țară
România
Județ
Alba

SIRUTA
1017

Reședință
Alba Iulia[*]
Localități componente

Alba Iulia[*]
Bărăbanț
Micești
Oarda
Pâclișa

Guvernare
 - Primar
Mircea Gheorghe Hava[*][1][2] (PNL, 1996)

Altitudine
230 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total
63.536 locuitori
 - Densitate
566 loc./km²

Fus orar
Ora Europei de Est
Cod poștal
510002–510408
Prefix telefonic
(+40) 258

Localități înfrățite
 - 15 orașe înfrățite
listă

Prezență online
site web oficial
GeoNames
facebook
Modifică date / text
 
Alba Iulia, în româna veche Bălgrad, (în maghiară Gyulafehérvár, în trad. Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Alba Iulia, în germană Weißenburg, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.
În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.

Etimologie
Modificare
Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului roman și ale porții sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificații” din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În Evul Mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (după Iula, un conducător local din secolul al X-lea), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei,[3] iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă). Mihai Viteazul și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

Stemă
Modificare
Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.
Semnificațiile elementelor însumate:
Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ[4].

Istorie
Modificare

Castrul roman Apulum

Ruinele bazilicii lui Iula/Gyula, secolul al X-lea

Alba Iulia pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Biserica română unită din cartierul Maieri (1713)

Poarta a III-a, cu statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea

Ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”-Lipoveni (1691), str. Mărășești 17
Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.
Articol principal: Castrul roman Apulum.
Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară Gyulafehérvár, a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu.[5] Într-o cronică germană Iula era considerat rege:
„Stephen rex Ungaricus super avunculum suum regem Iulum cum exercitum venit”
—Annales Hildesheimenses - text original[6]

Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în 2011. După integrarea Transilvaniei în regatul Ungariei orașul a Alba Iulia a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din perioada dinastiei arpadiene. În urma unor ordonanțe regale a fost stabilită structura administrativă și religioasă a țării, în urma căreia la Alba Iulia a fost stabilită o reședință episcopală. După victoria trupelor regelui Ștefan asupra fratelui său Cupan (în latină) (sau Koppány în maghiară), trupul acestuia a fost tăiat în patru și una din cele patru bucăți a fost trimisă la Alba Iulia.
Între anii 997-1006 Ștefan a reușit centralizarea regatului Ungariei, după consumarea unui violent conflict armat care i-a opus lui Ștefan cel Sfânt pe Iula sau Gyula cel Tânăr, unchiul său. Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce în prima faza a fost posesiune a Episcopiei Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, dupa dezmembrarea Regatului Ungar în urma înfrângerii suferite în Bătălia de la Mohács (1526), Transilvania devine tributară Porții otomane, bucurându-se de o deplină autonomie internă.
Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refăcut din temelii de către Ioan al II-lea Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathoreștii au fost cei care i-au dat strălucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El și-a legat numele și de alte construcții, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat și el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.
În data de 14 decembrie 1576 principele Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei, iar Transilvania a fost guvernată, în numele lui Ștefan Báthory, de fratele acestuia, Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei au fost restrânse. În anul 1584 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care deținea funcția de cancelar al Transilvaniei.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.
Încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria a avut loc în data de 15 octombrie 1922 în fața Catedralei Încoronării, act care a simbolizat unirea tuturor provinciilor istorice ale României sub sceptrul aceluiași monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.
În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre cele două orașe.
În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990 a avut loc la Alba Iulia prima sărbătorire centrală a zilei de 1 decembrie ca zi națională a României, organizată de regimul Ion Iliescu (FSN). Cuvântarea lui Corneliu Coposu, liderul opoziției anticomuniste, a fost perturbată de huiduieli.

Date geografice
Modificare
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365 ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8–10 km și lat de 2–4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.

Demografie
Modificare
În anul 2018 orasul avea 89.785 de locuitori

Componența etnică a municipiului Alba Iulia
     Români (87,62%)
     Maghiari (1,58%)
     Romi (1,76%)
     Necunoscut (8,64%)
     Altă etnie (0,38%)

Componența confesională a municipiului Alba Iulia
     Ortodocși (81,3%)
     Romano-catolici (1,88%)
     Penticostali (2,15%)
     Greco-catolici (1,92%)
     Baptiști (1,51%)
     Necunoscută (8,84%)
     Altă religie (2,37%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 66.406 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici (1,93%), romano-catolici (1,88%) și baptiști (1,51%). Pentru 8,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Alba Iulia - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Sport
Modificare
Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga I).

Stadionul Unirea
Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 mii de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat in anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazati jucatorii echipei Unirea Alba Iulia. La Alba Iulia funcționează un bazin olimpic de înot, precum și mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc.

Educație
Modificare
Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” este primul liceu românesc din Transilvania, fiind înființat în februarie 1919.[10] Până în 1948, s-a numit „Mihai Viteazul”[11][12] iar din 1960 se numește Liceul Horia Cloșca și Crișan.[13]

Politică și administrație
Modificare
Municipiul Alba Iulia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Mircea Gheorghe Hava[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 1996. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
   
Partid
Consilieri
Componența Consiliului

Partidul Național Liberal
12
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Partidul Social Democrat
5
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților
2
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Candidat independent
1
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Partidul Mișcarea Populară
1
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Administrație regională
Modificare
În Alba Iulia își are sediul o curte de apel cu competență teritorială asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara. Direcția Națională Anticorupție are un serviciu teritorial la Alba Iulia, cu competență teritorială identică cu cea a Curții de Apel Alba Iulia.
Municipiul Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru, cu județele Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna și Mureș în componență.
În Alba Iulia își are sediul central Federația Agențiilor Române de Energie - FAREN. La Alba Iulia funcționează singurul birou de reprezentanță al ARE (Adunarea Ansamblului Regiunilor Europene) din Europa Centrală și de Sud-Est.
La Alba Iulia își au sediul Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, înființată în anul 1009, cu jurisdicție asupra întregii Transilvanii, și Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, înființată în anul 1600, unită la sfârșitul secolului al XVII-lea cu Biserica Romei, reînființată în 1975, cu jurisdicție asupra județelor Alba și Mureș.

Obiective turistice
Modificare

Alba Iulia, pictură de Ludwig Rohbock

Locomotivă cu abur pe ecartament îngust, expusă în fosta gară Alba-Cetate, care deservea linia Alba Iulia-Zlatna
Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.
Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificații - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand și al Reginei Maria etc.
În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic târziu, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, de aceași vârstă cu celebra Catedrală Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.[15]
Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocănița etc.

Transporturi
Modificare
Orașul este conectat din anul 1868 la rețeaua feroviară. Gara Alba Iulia a fost dată în folosință odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia.[16]

Personalități
Modificare

Monumentul episcopului
Iuliu Hossu
Gabriel Bethlen (1580 - 1629), principe al Transilvaniei;
Martin Opitz (1597 - 1639), unul din cei mai însemnați poeți din epoca barocului;
Ignaz von Born (1742-1791), mineralog;
Ignațiu Batthyány (1741 - 1798), episcop romano-catolic, întemeietorul Bibliotecii Batthyaneum
Adalbert Cserni (1842 - 1916), întemeietorul muzeului din Alba Iulia; unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință care a trăit în Alba Iulia.[17]
Atanasie Anghel, episcop (1698 - 1713), ctitorul Bisericii din Maieri;
Samoilă Mârza (1886 - 1967), fotograf;
Alexandru Borza (1887 - 1971), preot, botanist;
Áron Márton (1896 - 1980), episcop romano-catolic;
Emilian Birdaș (1921 - 1996), episcop ortodox;
Romulus Rusan (1935 - 2016), scriitor, cofondator al Memorialului Sighet;
Ioan Bocșa (n. 1947), solist de muzică populară;
Vali Șerban (n. 1953), artist, renumit cantautor de muzică folk;
Marius Moga (n. 1981), cântăreț, compozitor;
Ana Rodean (n. 1984), atletă;
Horia Flămându (n. 1941), sculptor.

Orașe înfrățite

Galerie de imagini
Modificare

Catedrala Romano-Catolică și Poarta IV

Catedrala Romano-Catolică

Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia

Muzeul Unirii, intrare față

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan

Poarta I, vedere exterioară

Poarta III, vedere exterioara

Vedere Sala Unirii dinspre Parcul Custozza

Salva de tun executata de catre Garda Cetatii

Catedrala Ortodoxă

Cetatea Alba Carolina

Colegiul Bethlen

Biblioteca Batthyaneum

Monumentul Custozza

Biserica „Bunavestire”-Grecească (str.Avram Iancu nr.7)

Monumentul lui Ludovic Losy von Lossenau (în Parcul Custozza)

Judecătoria

Hotel Transilvania

Vezi și

Note

Bibliografie

Lectură suplimentară

Legături externe

Ultima modificare efectuată acum 2 luni de către Nicu farcas.
Pagini similare

Județul Alba
județ în România

Arhidieceza de Alba Iulia

Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel.
ConfidențialitateDesktop
Poza Barbat Cugir

Robi17

Varsta:
19 
Sex:
Barbat 
Cauta:
Femeie 
Localitatea:
Cugir,
Romania 
Sunt o fire iubitoare îmi place sa ma plimb sunt romantic iubesc mult animalele sunt înalt sunt o fire puternica ambițioasă nu sunt agresiv cu fetele
Femei si barbati din judetul Alba:

Matrimoniale Aiud Femei Aiud Barbati Aiud
Matrimoniale Alba Iulia Femei Alba Iulia Barbati Alba Iulia
Matrimoniale Blaj Femei Blaj Barbati Blaj
Matrimoniale Cugir Femei Cugir Barbati Cugir
Matrimoniale Sebes Femei Sebes Barbati Sebes
Matrimoniale Ocna Mures Femei Ocna Mures Barbati Ocna Mures