Cu toții ne gândim la înșelat ca un sinonim la „a fi intim cu altcineva”. Dar de fapt „înșelat” înseamnă „trădare”. Atunci când un partener din cuplu își dorește și crede că face echipă cu celălalt, dar celălalt, deși i-a promis, nu face echipă cu el.
Să înșeli înseamnă să păcălești. Să știi ce vrea celălalt, să știi că nu poți să-i dai, dar să menții aparențele ca să ai o relație cu el. E furt, e hoție, lipsă de respect, mani****re. Îi furi practic ani din viață, până observă, pleacă, se vindecă și o ia de la capăt. Dacă lumea ar fi sinceră de la început, cât de simplu ar fi.
Ar zice amândoi că vor o relație deschisă, chiar și într-o căsnicie. Și deși ar fi intimi cu alții, nu s-ar înșela. Dacă amândoi ar fi de acord cu asta, nu s-ar numi înșelat.
Dacă unul spune de la început că nu e de acord cu minciuna, apare înșelatul atunci când celălalt îl minte.
E ca la un contract. Deși în relații contractul este simbolic, există un contract. Când unul nu-l respectă și minte, apare înșelatul.
Păcat că nu se aplică și în relații Art. 244 din Codul Penal: „Înşelăciunea (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.”
E adevărat că în cazuri extreme se aplică acest articol din Codul Penal și în relații, acolo unde se vede clar intenția și unde există folosul material. Dar de ce le mai multe ori mincinosul are motive ca frica de singurătate, nevoia de a avea o imagine publică, nevoia de a avea o familie, copii, o masă caldă când se întoarce acasă. Iar fapta este la fel de gravă.
Pierderea e mult mai grea după ani de zile investiți degeaba într-o relație decât, să zicem, că altul pierde, în urma unei înțelegeri înșelătoare, 1000 lei.

©Samurai

Moderatori angel_angel39 Galateea admin