Brunet cu ochii verzi leit...bunica-ta!
Capul ,adanc,dat pe spate,manutzele rozalii si un planset de se auzea cale de 7 judete.Asta cand plangeai.De obicei dormeai ,atat de adanc incat nu te putea trezi nici pentru a te alapta.
Desi nascut "cu greutate" erai destul de fragil si te incapatanai sa nu acumulezi gramajul obligatoriu si atat de necesar...
Fiecare masa era o noua provocare ,a mea te a te trezi ,a ta de a te incapatana sa nu ma bagi in seama.
Si ,pe semne ca se cam saturasera de "alintatul" tau constant ca ne-au facut un bine si ne-au eliberat ,iar in curand urma sa faci cunostinta cu o noua casa,mult mai neprimitoare ca cea cu care ai fost obisnuit timp de 9 luni.
Imi amintesc ca nu te-ai prea sinchisit de cei veniti sa "ti se-nchine" si ti-ai continuat somnul dulce.Doamne! Nu ma mai saturam sa te privesc!
La fel cum noptile ...tu nu te mai saturai de plans.atat de tare ,incat intr-o seara am iesit pe scara,ma durea inima ca nu te puteam calma nicicum.
A fost primul semn ca ceva nu avea sa fie bine.
Am uitat de teroarea de inceput ,de spitale ,analize,doctori,teama,slabiciun e,oboseala,dezamagire,speranta,a magire ,durere...s-au dus.
Imi amintesc de prima zi cand ai decis sa nu mai stai in carucior .Eram la Miha,iti amintesti?Dupa ce ne-am blocat in lift,eu fiind claustrofoba,si am fost salvati,prin minune,(desigur ,Miha nu era acasa)cand ne-am vazut in stada,ai decis ca nu mai vrei sa stai in carutul tip hamac.Ha!ha!ha! Nimic nu te-a putut convinge.Bani nu aveam la mine,singura solutie vizibila ,sa las carutul ascuns,in scara,si sa te car ,pe jos,in spinare,pana acasa.Zis si facut! Desigur,a urmat intoarcerea dupa caruciorul pe care,fireste,nu l-am mai gasit.
Apoi ,imi vine in minte cand eram in baie,spalam scutecele tale,ca nu aveam pampers ,stateai in carpe,si te-am lasat in patut,dormind.
Aiurea!
Te-ai trezit !si ,"miseleste" , te-ai strecurat in bucatarie pana la oala de ciorba pe care o lasasem pe ciment sa se raceasca,noroc ca se racise!.Te-am gasit adunand zarzavatul si perisoarele si facand o papaleasca de nedescris ...dar ...zambeai! cum sa ma supar?
Desigur,nici cand ai decis ca ,in loc de olița,iti placea sa te folosesti de ghiveciul imens ,din camera,acum imi dau seama de ce ficusul meu stagneaza si nu mai creste
Sau ,iti amintesti,cand te-ai urcat pe masa ,in sufragerie,si cu minunatul ruj pe care-l aveam,aparut misterios in calea ta,ai decis sa redecorezi peretii?atunci ti-am descoperit,prima data,talentul la desen.
Eiii,dar nu m-am suparat nici cand tot pe masa,iti placea la inaltime,ai facut treaba mica,exact cand erau musafirii veniti la ziua ta!
Si cate au mai fost!
Sa-ti amintesc de ciorba Lidiei ,cu tacamuri de gaina,si de faptul ca atunci cand ai vazut ca-si pune ghearele in farfurie,tu ai zis:"Lidia,eu nu mananc ...mânutze"?
Si acum mai radem...
Eiii....bunicii de la tara nici nu mai au paviment,ca le mancai tot nisipul si pietrele ,iar pisicile nu mai au un strat de blana de la cat le leganai in bratze?
Azi,e ziua ta!
Azi,mai mult ca oricand,vreau sa stii ca te iubesc si ca sunt mandra de tine!
Si ,as vrea sa ma ierti daca nu gasesc intotdeauna calea spre inima ta.
Sunt mandra de tine!
La multi ani!

Moderatori angel_angel39 Galateea admin