Regulament
Bloguri

(In)dispoziţii duminicale

„Programul zilei:
Te scoli fără avânt şi fără bucurie. Odată îmbrăcat, ţi se trezesc ambiţiile. Individul vertical priveşte înainte. Citeşti, scrii, caşti.
Apoi mănânci. După mâncare, idealurile se micşorează şi cu ele pasiunile. De eşti în Paris, mergi în cafenea, de eşti în altă parte, la cârciumă. Undeva trebuie să mergi. Neputând sta cu tine, te legi de” cineva. „O conversaţie fără conţinut umple un ceas sau un pat. Iarăşi citeşti ceva, iarăşi mănânci. Şi apoi iarăşi Timpul în faţă. Ce să te faci singur în faţa Serii? După ce te-ai gândit în cursul ceasurilor, cu orgoliu şi plăcere, să te suprimi, amurgul te înduioşează. Minciuna se continuă fără soare şi nu ţi-e ruşine să faci din noapte o complice în inesenţial, în existare.
Vârât în gaşca semenilor, te-nvârţi cu silă şi aşezi, peste menirea singuratecă, acoperământ cuviincios de-nşelăciuni, ca nimenea să nu întrezărească sforţarea păgubitoare a silinţei tale. Desfăşurarea orelor, ce reduc răscolirea de crez ascunsă în ţesuturi, te apropie, prin istov, de vecerniile minţii.
Bătând străzile în lung şi-n lat, dând nimb de teorie fleacurilor celorlalţi, distrând neghiobi şi fugindu-ţi primejdiile, te-ntorci acasă ostenit, cu vlaga pierdută în glume, în pretexte, în uliţi. Bilanţul inconştient al simţirii te arată: un venetic în viaţă”.
„Omul este o fiinţă fugărită în existenţă. Şi în răgaz e pus pe goană. De cine? De elemente, desigur, dar de el însuşi în primul rând”. „Întrucât fugim şi ne fugim, cu năpasta îndrăgită a veşnicului altceva, ne nemurim căderea-n clipe”.

(Emil Cioran, „Îndreptar pătimaş II. 70 de fragmente inedite”, Bucureşti, Humanitas, 2011, p. 50 şi 63).
Moderatori angel_angel39 pustietate_in_floare Ji_Ji admin

Comentarii

matrimoniale - membru fara poza

Psyche

  • Publicat Acum peste 2 luni
Bună dimineaţa...

Am început cu... începutul. (R)umoare elitistă happy
Doar finalul a fost... diluat („Bilanţul inconştient al simţirii te arată: un venetic în viaţă. Şi ochii se închid pe-o făptură mai singură ca un gheţar sau ca un muribund”).

Mesajul? „Viaţa este suportabilă prin Indefinitul ce-l ascunde, pe care-l respirăm şi-l temem. Ea-i chinuitoare prin laturile inteligibile, prin cantitatea de înţeles ce ne-o oferă. Ceea ce ştim din ea e sursa căscatului, ceea ce nu ştim a speranţei”.

Dimineaţă senină!
matrimoniale - membru fara poza

Psyche

  • Publicat Acum peste 2 luni
Iertare, @Emill. Rar am... dispoziţia necesară pentru a-l (re)citi pe Cioran.
Sper ca fragmentul selectat să genereze şi altceva decât... indispoziţii existenţiale.
poza Emill

Emill

  • Publicat Acum peste 2 luni
pff....ce trist! sad
Poate ca si pe o insula pustie ar fi mai bine. Macar acolo sti de ce esti singur/a!
matrimoniale - membru fara poza

Psyche

  • Publicat Acum peste 2 luni
@Templat_e, s-a consemnat nuanţarea. Pentru tine, Parisul e o cauză necesară pentru starea de „bine”.
În orice alt loc te-ai afla, e suficient să ai „linişte sufletească”.
(Sub)înţeleg că starea de „bine” e definită de interior, nu de exterior. Cu excepţia Parisului, evident happy
matrimoniale - membru fara poza

Psyche

  • Publicat Acum peste 2 luni
@LilyOfTheValley, probabil pentru că prea rar îl (re)citesc pe Cioran.

@Templat_e, eşti absolut convinsă că Parisul, „in sinea lui, te face fericit”?
Ce este fericirea? Şi ce include ea, in abstracto de Paris?