Un bărbat stătea liniştit în sufragerie și citea ziarul. Soția a intrat și i-a tras o palmă.
-Pentru ce a fost asta? a întrebat-o el, indignat.
- Pentru că eşti un soţ mizerabil. Ceva mai târziu, soţul a intrat în camera în care soția sa privea la televizor și i-a tras o palmă zgomotoasă.
-Pentru ce a fost asta? l-a repezit ea.
-Pentru că știi diferența.
Fericirea nu poate fi concepută în afara libertăţii. Familia a reprezentat o măsură de protejare a trupului dar a distrus sufletul. Omul când se căsătoreşte devine sclav al mariajului, al partenerului, de aceea mulţi bărbaţi sunt speriaţi înainte de a se căsători, pentru că ştiu că îşi vor pierde libertatea de a face ce vor, de a fi cu cine le place, oriunde le convine, oricând. Iar cu timpul, după ce se căsătoresc, constată că nici iubirea nu mai este prezentă cum era odată:
"Cei doi au fost atrași unul de celălalt pentru că nu se cunoșteau. Când au început să se cunoască totul a devenit rutină, s-au plictisit. Ar vrea să caute ceva nou dar nu pot că sunt legați. Așa încep să aibă frustrări, să nu le mai pese de celălalt, să devină nervoși, să se certe, să-și reproșeze zilnic nimicuri. Au fost liberi, au ajuns sclavi unul altuia, acum doresc din nou libertate. Nu se înțeleg pentru că fiecare și-a pus un scut împotriva celuilalt, nu sunt sinceri. Dar nici nu văd nefericirea lor." Lordys Sydrol, Ciclul Iubirii

Mulţi au avut un al doilea şoc când au apărut copiii, acele libertăţi puţine pe care le aveau au dispărut şi ele.Timpul lor este împărţit între timpul petrecut la serviciu, timpul petrecut cu copiii şi timpul petrecut cu nevasta. Timpul pentru el este aproape zero.
Osho are o viziune despre un nou mod de viaţă al oamenilor şi vine cu o soluţie pentru ca oamenii să poată fi liberi, chiar dacă au un partener şi copii. El vine cu ideea înfiinţării COMUNEI, o nouă structură de bază a societăţii:
"Comunele ar trebui să fie răspândite în milioane pe întreg globul, cu un număr de oameni între 5000 și 50000 care să le alcătuiască. După părerea mea cele mai bune ar fi comunele mici de 5.000 de oameni, în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, în care toți sunt prieteni. Căsătoria ar dispărea, iar copiii ar aparţine întregii comune. În fiecare comună ar exista spitale, şcoli, colegii. Comuna ar avea grijă de copii, iar părinții i-ar putea vizita oricând doresc. Ei nu ar mai fi nevoiți să trăiască împreună de dragul copiiilor, căci ar fi oricând disponibili pentru ei, vizitându-se reciproc ori de câte ori doresc.Grupurile mici de oameni s-ar bucura mai intens de viaţă, căci nimic nu te face mai fericit decât prietenia. În marile orașe de astăzi nu îți cunoști nici măcar vecinii de bloc. Într-un singur bloc pot trăi o mie de oameni fără să ştie măcar că sunt vecini. Ei trăiesc într-o mulțime, dar se simt mai singuri ca oricând. În viziunea mea, o comună ar trebui să fie alcătuită din grupuri mici de oameni, astfel încât fiecare să dispună de spaţiul de care are nevoie, dar toţi să traiască într-o comunitate de iubire. Comuna s-ar ocupa de copii, de nevoile fiecăruia, de asistență medicală. Ea ar deveni adevărata familie. Fără să cultive bolile pe care le-a generat în trecut familia de tip cuplu. Ar fi o familie de mari dimensiuni în care energia ar circula în permanență, instituția căsătoriei ar dispărea la fel şi cea a divorţului. Dacă două persoane doresc să trăiască împreună, ele pot trăi fără probleme. Dacă într-o bună zi, doresc să se despartă, pot face acest lucru fără să anunțe pe nimeni. Decizia le aparţine în totalitate. Înainte au luat decizia să stea împreună, acum au luat o altă decizie, aceea de a se despărți şi de a rămâne prieteni. Decizia le aparţine în totalitate. De ce să nu trăieşti mai multe vieți într-o singură viața. De ce să te cramponezi de aceeaşi persoană? De ce să nu-ţi îmbogățeşti viaţa? De ce ar trăi un bărbat alături de o singură femeie sau invers, exceptând situaţia în care bucuria reciprocă pe care ar simți-o ar fi atât de mare încât să-şi dorească cu fermitate acest lucru. Dacă privim lumea în care trăim, este uşor să ne dăm seama... Oamenii doresc sa fie independenți de familiile Ior. Lumea este alcătuită dintr-o singură umanitate, dar aceasta se poate împărți în comune de mici dimensiuni, pornind de la un interes pragmatic: acela de a face să dispară de pe suprafața pământului fanatismul, rasismul, naţionalismul. Pentru prima oară în istoria umanității, războaiele ar înceta de la sine. Viața ar merita din nou să fie trăită, cu demnitate și bucurie. Oamenii ar trai într-o atmosferă meditativă, creatoare, amuzantă, care să le dea posibilitatea să crească şi să îşi împlinească potențialul." Osho, Love-Freedom-Aloneness

http://lordysphoto.blogspot.com